"Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice". Anca Bratu, Editura ACS

Autor Ana Bârcă

Joi, 12 Noiembrie 2015 00:49

← " Caietele restaurării 2016"		"„Piatra în patrimoniul românesc. Degradări specifice și tratamente adecvate”, autor Iulian Olteanu" →

Publicată în anul 1982, de către Editura Meridiane, cartea Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi și interferențe stilistice, va fi prima lucrare consistentă asupra acestei teme, în literatura de specialitate din România. Autoarea, istoricul de artă Anca Pop-Bratu, depășește prin această carte, limitele circumscrise de articolele și studiile anterioare, privitoare la pictura interioară a bisericilor de lemn maramureșene, sintetizând caracteristicile unei creații puțin cunoscute.

Informații extrase din însemnările aflate pe cărți vechi bisericești, descifrarea unor înțelesuri ale temelor iconografice folosite, descifrarea unor semnături de pictori-zugravi, aflate pe iconostase, își găsesc importanța într-un nou text, cu interpretări subtile și ample, care lămuresc deopotrivă specialistul și profanul. Deși lucrarea abordează numai bisericile cuprinse în perimetrul văilor Marei, Cosăului, Izei și Vișeului, din regiunea unitară din punct de vedere cultural cunoscută sub numele de Maramureșul istoric, din care o bună parte se întinde și dincolo de râul Tisa, în Ucraina, aceasta depășește categoria de repertoriu al picturilor murale dintr-o serie de monumente și nici nu reprezintă un comentariu extensiv al publicațiilor mai vechi ale altor autori.

Profesorul Vasile Drăguț, cel care a fost un reputat cercetător al monumentelor medievale din România, definește sugestiv în Cuvânt înainte complexitatea demersului și a rezultatelor obținute: „Anca Pop-Bratu își propune și reușește să aducă la lumină calitatea de semnificant a picturilor murale din Maramureș, în a căror configurație programatică și stilistică pot fi lesne identificate diagramele sociale și afective ale așezărilor țărănești în mijlocul cărora au fost zămislite.” Datele adunate în cercetarea minuțioasă în teren, reconsiderarea din unghiuri noi, a literaturii de specialitate cunoscute pe plan european, au fost valorificate într-o contribuție exemplară.

Autoarea identifică numele unor zugravi, reușind să definească calitățile unor școli artistice, iar analizele ansamblurilor picturale ale fiecărui monument subliniază mutațiile stilistice petrecute pe parcursul a trei secole. Redactarea iconografică de stil bizantin și post-bizantin se transformă în contextul asimilării coerente a unor elemente din mediul cultural european, cum ar fi barocul și rococo-ul.

Decorația pictată, care cunoaște ornamentul simplu și reprezentări iconografice ample, a sporit valoarea acestor monumente. Bisericilor de lemn din Maramureș li s-au atribuit expresia superlativă a aplicării tehnicilor constructive, de către dulgherii anonimi ai satelor, cât și originalitatea stilistică a picturilor interioare. Acestea au constituit criteriile de originalitate și unicitate pentru selecția a 8 biserici din Maramureș, care au fost înscrise în Lista Patrimoniului Mondial în anul 1999. (Bârsana, Budești-Josani, Desești, Ieud-Deal, Poienile Izei, Plopiș, Rogoz, Șurdești)
Valoarea de conținut a acestei cărți și nevoia de a se continua cu studiul corelat al bisericilor din Maramureșul situat la sud de masivul muntos al Gutinului, interesul istoricilor, dar mai ales al restauratorilor de pictură pentru o lucrare teoretică, au reprezentat câteva dintre motivele pentru care s-a impus retipărirea lucrării unui autor, care între timp a dispărut dintre noi.
La 33 de ani după publicare, volumul Ancăi Bratu a fost republicat. Gestul a depășit generozitatea unui semn de recunoștință pentru dedicare profesională. Biserica de lemn din Maramureș, recunoscută între valorile patrimoniale ale culturii artistice universale, își reconfigurează înțelesurile profunde, citind din nou Pictura murală maramureșeană.

Ana Bârcă

Cuvânt explicativ la prezenta ediție

Textul redactat de Anca Bratu s-a păstrat integral, cu note, indicele iconografic și bibliografia.

Completările, observațiile la Note nu sunt integrate în text.
Explicațiile scurte au fost plasate alăturat fragmentului de text original.
Refacerea ilustrației a urmărit schema iconografică descrisă în textul de bază și a fost condiționată de accesibilitate-vizibilitate, starea de conservare. Încărcarea excesivă a interiorului bisericii, cu mobilier, obiecte de cult, țesături, a împiedicat fotografierea unor zone pictate. Starea precară de conservare a unora dintre suprafețe, nu a făcut posibilă obținerea unor imagini elocvente, spre a fi tipărite.
Ilustrația a fost îmbogățită cu fotografii de peisaj, de arhitectură exterioară a bisericii și alte fotografii din cimitir sau sat, pentru sugerarea atmosferei locale.

S-au introdus:
● o schiță de geografie culturală a Maramureșului istoric
● o prezentare a arhitecturii bisericii de lemn maramureșene, cu actualizarea cercetării tipologice și a datării construcției prin metoda dendrocronologiei;
● referiri la starea actuală de conservare, prin comparație cu starea picturilor la momentul cercetării (perioada 1972-1980) și publicării din anul 1982;
● completări la tehnica picturii în relație cu investigațiile pentru restaurare;
● evidențierea programului de restaurare a picturii parietale: monumente, problematica generală, rezultate, echipe de restauratori.