Skip to main content

În vreme de pandemie cu noul Coronavirus, patrimoniul cultural se protejează prin păstrarea distanței, nu cu alcool sau clor

În vreme de pandemie cu noul Coronavirus, patrimoniul cultural se protejează prin păstrarea distanței, nu cu alcool sau clor

Pe scurt:

  • Păstrând distanța socială și materială (1,5-2m) nu există risc de contaminare cu noul Coronavirus;
  • SARS-CoV-2 nu deteriorează  patrimoniul cultural, dar poate infecta populația umană dacă aceasta nu respectă distanțarea.

NU ATINGEȚI SUPRAFAȚA! Pentru a ne bucura de operele de artă este suficient să le privim!

 

Detaliere:

Specialiștii recomandă protejarea patrimoniului cultural material (mobil și imobil)* de către administratori și beneficiari (turiști, enoriași) prin evitarea atingerii și efectuarea intervențiilor strict necesare de către personal calificat.

De ce? 

  • Pentru că operele de artă, precum și monumentele, sunt constituite din materiale foarte vechi, care pot fi extrem de sensibile la interacțiunea fizică și mai ales la cea cu substanțe chimice de uz casnic, medical sau industrial;
  • Suprafețe aparent sănătoase pot ascunde adesea degradări ce se amplifică prin atingere;
  • Materia operei de artă nu este infinită, ci se “uzează”;
  • Prin contactul fizic (atingerea cu mâna), pe suprafața operei de artă se transferă grăsimi, pot dispărea fragmente originale de mici sau chiar de mari dimensiuni;
  • Suprafețele operelor de artă sunt de cele mai multe ori contaminate cu nenumărate microorganisme, microorganisme care se pot transfera (prin atingere) la om și care pot fi cauza unor îmbolnăviri viitoare;
  • Intervențiile specifice de conservare-restaurare implică analiza detaliată a suprafeței, a materialelor, a tehnicii de lucru etc., motiv pentru care aceste intervenții trebuie efectuate doar de către specialiști și doar atunci când sunt strict necesare.

În această perioadă, cu risc crescut de infectare cu noul Coronavirus, recomandarea principală a specialiștilor, pentru a ne proteja pe noi și patrimoniul cultural, rămâne aceeași: Vă rugăm, NU ATINGEȚI SUPRAFAȚA operelor de artă!

Pericolul care poate apărea este ca mulți oameni, proprietari ori administratori de patrimoniu, să dorească să igienizeze suprafețele. Teama de contaminare poate determina misofobii și spaime dintre cele mai diverse. Să nu uităm însă că opera de artă este unică și pierderea sa este ireversibilă!

În zonele mai circulate – cum sunt unele biserici - monument istoric, ori monumentele arhitecturale ce adăpostesc patrimoniu valoros (galerii de artă, anticariate, magazine de antichități sau diferite spații cu caracter expozițional) –, patrimoniul cultural este pus în pericol dacă încercăm să îl “igienizăm”.

 

Cum protejăm patrimoniul cultural în vreme de pandemie?

În primul rând, trebuie urmate recomandările generale ale autorităților competente – distanțarea socială, purtarea măștilor de protecție, evitarea atingerii feței cu mâinile neigienizate.

În al doilea rând, trebuie respectate recomandările specialiștilor în domeniul patrimoniului cultural.

Limitarea acțiunilor ce implică contact fizic cu patrimoniul reprezintă cea mai bună strategie de conservare pe termen lung precum și de prevenție în privința transmiterii COVID-19.

Specialiștii ACS** au formulat următoarele recomandări*** privind conduita față de componentele patrimoniului cultural material după încetarea stării de urgență:

  • Distanțare fizică și socială (1,5m - 2m) în interiorul monumentului și în locurile de expunere în aer liber a componentelor artistice/distanțare materială față de componente artistice aflate în expunere în interior ori la exterior.
  • Purtarea echipamentului de protecție (individual) de către personalul administrativ al monumentelor sau al bisericilor, precum și de către vizitatori, respectiv enoriași. Echipamentul de protecție la interior este reprezentat de: mască, mănuși, botoșei din folie, de unică folosință.
  • Aerisirea frecventă a spațiului sau menținerea ușii de acces deschisă, acolo unde este posibil și nu există alte indicații de conservare din partea specialiștilor.
  • Dezinfectarea mânerelor ușii de acces cu șervețele dezinfectante de către personalul bisericii/muzeului. Atenție! A nu se pulveriza în interior, a nu se pulveriza spre ușă sau alte componente artistice!
  • Eliminarea covoarelor de pe jos (dacă acestea există) sau protejarea mochetelor fixe cu folie.
  • Continuarea activității de monitorizare a microclimatului (dacă aceasta a fost inițiată).
  • Mesaje de informare de tipul “Nu atingeți suprafețele!”, poziționate la intrare și în interior, în locuri vizibile.
  • Cordoane discrete de păstrare a distanței față de obiectele expuse la interior și suprafețele importante.
  • Dacă se dorește aplicarea unui element de protecție de tip folie transparentă, plexiglas, în fața obiectelor fixate în structuri de tip iconostas sau a icoanelor poziționate pe mese/tetrapoduri, intervenția trebuie făcută doar de către specialiști pentru că există riscul fixării necorespunzătoare și al degradării/distrugerii operei de artă; Exemplu pozitiv: măsurile de protecție iconostas adoptate la Biserica Albă din București.

Nu se recomandă:

  • Activități de dezinfecție prin stropire (pulverizare) sau ștergere a picturilor murale, a icoanelor, a mobilierului valoros, a materialelor textile (covoare vechi, steaguri religioase), a fondurilor de carte, pardoselilor prețioase, vitraliilor ș.a.m.d.
  • Plasarea ștergătoarelor îmbibate în dezinfectant la intrarea în monument este discutabilă pentru că există posibilitatea introducerii în monument a soluției care, prin evaporarea compușilor, poate duce la degradarea operelor de artă.
  • Aplicarea soluțiilor de dezinfecție pe suprafețele obiectelor de artă. Cele pe bază de clor sunt cele mai periculoase dar și alcoolul poate duce la alterări cromatice și matizări ale suprafețelor. Soluțiile dezinfectante destinate uzului medical sunt, de asemenea, extrem de periculoase deoarece conțin concentrații mari de substanțe care afectează materialele din care sunt realizate operele de artă.
  • Folosirea lămpilor UV la interior. Acestea pot afecta obiectele ce conțin materiale (coloranți, verniuri, unii pigmenți) sensibile la expunerea îndelungată la radiații UV.

De ce nu oferim rețete?

  • Respectând recomandările privind conduita față de componentele patrimoniului cultural material, nu există riscul contaminării.
  • Conform informațiilor existente în acest moment, Coronavirusul își pierde infecțiozitatea de pe diferitele tipuri de suprafațe după câteva zile și astfel dispare și riscul contaminării.
  • Pentru o eventuală dezinfecție nu există soluții-“minune”, cu utilizare generală sau  sigură, nici chiar pentru același tip de suprafață. Specialiștii le folosesc după un studiu atent al suprafeței, după realizarea unor analize de laborator asupra organismelor implicate în deteriorarea patrimoniului cultural.
  • Coronavirusul nu deteriorează  patrimoniul cultural dar poate infecta populația umană dacă aceasta nu respectă regulile privind distanțarea.
  • Pe suprafețe pot exista degradări care se accentuează dacă aplicarea soluțiilor în cauză nu se face corespunzător.
  • Prin aplicări repetate, chiar și în cazul în care obiectul este “sănătos” și procedura se realizează corect, suprafața va fi degradată.

Cu un mimim efort și cu multă înțelegere din partea noastră, a tuturor, distrugerea patrimoniului cultural va fi evitată.

Pentru intervenții complexe de conservare-restaurare se va apela la specialiști. Aceștia pot interveni doar după examinarea atentă a suprafețelor, cercetare științifică și studii de laborator, cu obținerea avizelor necesare de la comisiile de specialitate.

Rămâneți sănătoși, în siguranță și să ne bucurăm cu toții de patrimoniul nostru drag!

 

...

* Când ne referim la patrimoniu cultural material/operă de artă, luăm în considerare toate acele componente artistice – mobile sau imobile – care ne bucură ochiul, care se încadrează în/formează stiluri în artă sau dau identitate unui monument/unei colecții. De exemplu, un mâner vechi poate da noblețe ușii pe care este așezat, iar o ușă poate întregi imaginea unui monument.

** Specialiștii care au contribuit la elaborarea prezentului material sunt: Anca Dină - specialist restaurator; prof. univ. dr. Ioana Gomoiu - biolog; Mirela Constantin - expert restaurator; dr. Andreea Darida - expert restaurator; Mihai Lupu - chimist, expert investigații; conf. dr. Ioan Darida - expert restaurator; Oana Gorea - specialist restaurator; Elena-Vasilica Martin - specialist restaurator; dr. Maria-Magdalena Drobotă, specialist restaurator.

*** Recomandările sunt făcute în special pentru administratorii acelor spații unde există obiecte de valoare, patrimoniu cultural material mobil sau imobil (picturi murale, suprafețe prețioase), din echipa de administrare nu fac parte conservatori sau persoane specializate, iar în spațiile respective au acces turiști, vizitatori, enoriași, pelerini.