Peisajul cultural al unei localități este una dintre valorile esențiale ale acesteia, care se poate considera „zestrea” locuitorilor.

Dacă în localitățile urbane protejarea patrimoniului este o preocupare curentă a specialiștilor din domeniu și a administrației publice, din păcate în mediul rural peisajul cultural nu prezintă interes nici pentru locuitori și nici pentru administrație. Din acest motiv, de foarte multe ori peisajul cultural al multor zone rurale a fost alterat și și-a pierdut identitatea, particularitatea. Instrumentul cel mai des utilizat pentru protejarea peisajului cultural este Regulamentul local de urbanism aferent Planurilor Urbanistice Generale. Fundamentarea regulilor de construire din acest regulament se realizează prin Studiul istoric general. Cu toate că există un conținut cadru pentru întocmirea acestui studiu, particularitatea fiecărei localități atrage după sine o abordare specifică și o detaliere a unor aspecte diferite în fiecare caz. Astfel că, prezentarea abordării echipei de specialiști în formă comparativă a metodologiei adoptate în elaborarea studiilor istorice poate să contribuie considerabil la îmbunătățirea calității acestor studii și, totodată, poate să conducă la o protejare integrată a peisajului cultural.

Cuvinte cheie: peisaj cultural, reguli construire, studiu istoric, particularitate, metodologie

 

Autori:

Diana-Maria Miclăuș - urbanist, S.C. Urban Pixel S.R.L.

Elena-Cristina Pelmuș - urbanist, S.C. Logic Plan S.R.L. 

Laura-Elena Tucan - Asist. univ. dr. urb.

* Autoarele sunt absolvente ale Facultății de Urbanism din cadrul Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”. Prin competențele profesionale, atât individuale, cât și cumulate prin colaborarea în actuala formulă de echipă, asigură o viziune holistică asupra peisajului cultural și a modului în care acesta poate fi conservat și valorificat.

 

Caietele restaurării 2020, pp. 234-255