Catedrala romano catolică „Sfântul Iosif” București – studiu de caz
.
În practica urbanistică din țara noastră, conform legislației în vigoare, patrimoniul construit beneficiază de protecție prin statutul de monument istoric și prin zona sa de protecție.
Articolul se concentrează pe prezentarea noțiunii de vizibilitate, ca instrument de definire, delimitare și reglementare judiciosă a zonei de protecție, și este compus din două părți. În prima sunt tratate conceptele noțiunii de vizibilitate din perspectivă urbanistică, iar in cea de‑a doua este prezentat studiul de caz al Catedralei Romano‑Catolice ”Sfântul Iosif” din București.
Studiul ilustrează necesitatea abordării criteriului vizibilității în fundamentarea condițiilor de construibilitate referitoare la amplasarea clădirilor noi în raport cu patrimoniul construit. Concluzia este că noțiunea de vizibilitate trebuie inclusă în actele normative specifice în vigoare, iar rezultatele studiilor de vizibilitate să se reflecte în restricțiile și permisivitățile documentațiilor de urbanism privind monumentele istorice și zonele construite protejate.
Autori:
Alina Marinescu – Urbanist, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniile cercetare, inventariere monumente istorice și urbanism istoric
Ramona Ungureanu – Urbanist, specialist atestat de Ministerul Culturii în domeniul urbanism istoric
Caietele restaurării 2017, pp. 78-95