.
Biserica Mănăstirii Bogdana din Rădăuți cu forma ei elegantă și totodată robustă, ne oferă acum mai mult ca oricând, grație unui amplu proiect de restaurare finalizat în acest an. Ne putem bucura astfel de aspectul pe care Alexandru Lăpușneanu îl dă monumentului în 1599, prin adăugarea pridvorului închis la ctitoria lui Petru I Mușatinul, din cea de-a doua jumătate a secolului al XIV-lea.
De remarcat este că această adăugare a fost realizată doar din considerente funcționale, fără tendințe de individualizare; astfel, noua construcție preia, cel puțin la nivelul fațadelor, stilul arhitectural al bisericii vechi. Diferențele încep să apară odată pășind peste pragul pridvorului pe care Alexandru Lăpușneanu îl lasă nepictat (ceea ce se păstrează acum ca decorație parietală este o intervenție târzie) și contrastează cu tot ceea ce lasă privirii să vadă intrarea originară în biserică, situată în axul peretelui de vest și care te conduce liniar în pronaos, apoi în naos, până la altar. Spațiile de trecere sunt marcate cu câte un portal din piatră, deasupra căruia străjuiește o reprezentarea iconografică de un deosebit rafinament artistic. Articolul de față dorește să vă ofere câteva informații despre aspecte ale restaurării și punerii în valoare a portalurilor bisericii lui Petru I Mușatinul.
Autori:
Ionel Gemanar – specialist restaurare piatră, Drd. la Universitatea Națională de Arte din București, cadru didactic asociat la catedra de Conservare-Restaurare din cadrul Facultății de Istoria și Teoria Artei a Universității Naționale de Arte București.
Gheorghiță Dănilă-Sandu – specialist restaurator pictură murală, director al MOLDRESTCOM SRL, firmă implicată direct în proiectul de restaurare a Bisericii Mănăstirii Bogdana din Rădăuți, Biserica Sf. Ilie din Suceava și alte importante activități de cercetare, monitorizare și punere în valoare a unor opere de artă
Anca Luca – ing. dr. geolog, lector la Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Geologie si Geofizica, Departamentul de Mineralogie
Caietele restaurării 2020, pp. 114-127