.
Problemele sanitare existente în Europa secolului al XVIII-lea au dus la apariția spitalului de tip pavilionar, introdus pentru prima dată în Anglia (1758-1765) și dezvoltat peste tot în lume în secolul al XIX-lea, ca o rigoare a vremii cu privire la izolarea bolnavilor în pavilioane distincte, cu un singur nivel, dispuse în jurul unor grădini. România a adoptat acest tip modern de construire, majoritatea spitalelor executate în perioada 1875-1900 fiind realizate în sistem pavilionar.
Asupra spitalelor istorice există și a existat dintotdeauna o dublă presiune, una a necesității permanente de schimbare pentru a răspunde normelor sanitare și a doua aceea de supraviețuire a calității de monument istoric prin conservarea componentelor fizice originare, interioare, exterioare sau de context. În ce măsură actualizarea funcțională (modificarea partiului, corpuri noi, corpuri de legătură între pavilioane, ș.a.) a monumentului istoric duce la pierderea autenticității acestuia? Care este premisa principală în restaurarea unui spital monument istoric și care sunt limitele unei astfel de restaurări? Autorii încearcă să găsească răspunsuri la aceste întrebări prezentând un studiu de caz referitor la evoluția spitalului militar pavilionar ”Aristide Serfioti” din Galați (1883-1886).
Autori:
Ramona Ungureanu, Alina Marinescu, Alexandra Hajnšek
Autorii articolului sunt urbaniști înscriși în Registrul Urbaniștilor din România, specialiști atestați de Ministerul Culturii în domeniile cercetare, inventariere monumente istorice și urbanism istoric. Echipa UHM Research & Planning realizează studii de fundamentare atât pentru documentații de urbanism și amenajarea teritoriului cu privire la patrimoniul construit dintr-un anumit areal, cât și pentru intervenții directe asupra monumentelor istorice.
Documentații din portofoliul de lucrări: Studiu de istorie urbană a Planului de amenajare a teritoriului zonal – Zona Metropolitană Craiova (2015); Planul Urbanistic Zonal – Zona Construită Protejată „Piața Unirii” Sibiu (2016); Studiu istoric general de fundamentare a Planului Urbanistic General municipiul Hunedoara (2018); Studiu istoric, arhitectural și de evoluție urbanistică pentru imobilul monument istoric Moara automată „Ștefan Vineșiu”, municipiul Călărași (2018), etc.
Caietele restaurării 2020, pp. 8-33