2021

Deontologia profesională

În 2012, începeam la Humor (Suceava) ceea ce urma să devină Caietele restaurării. De ce la Humor? Pentru că acolo s-a desfășurat, în 1972, primul șantier din România pentru restaurarea picturii murale la nivel științific. Momentul, marcat în 2012 prin sesiuni de comunicări, școală de vară, tururi ghidate la monumente, ne-a readus și în fața realității conservării picturilor murale și a componentelor artistice în general, a monumentelor în ansamblu. Cine este restauratorul zilelor noastre? Cum își poate el exercita cu bine profesia? Cum să reziste în fața provocărilor domeniului?
Conservarea și restaurarea patrimoniului cultural material nu se poate face fără specialiști, iar specialiștii au nevoie de informații, de schimb de experiență; trebuie să se cunoască între ei și să se facă auziți împreună.
An de an, la ACS, construim împreună cu autorii un nou număr din Caietele restaurării, util specialiștilor și în sprijinul conservării patimoniului cultural material. Am realizat împreună numere dedicate, în ordine cronologică, picturii murale și șantierului pilot de la Humor (2012), conservării lemnului și a componentelor artistice pe suport de lemn (2013), conservării pietrei și a elementelor de arhitectură (2014), aspecte ridicate de extrageri și repictări (2015), patrimoniul mobil – complementar (2016), interdisciplinaritate (2017), conservarea preventivă (2018), tendințe și principii în restaurarea contemporană (2019), patrimoniul între exigența intervențiilor și presiunea timpului (2020).


În 2021 ne-am propus să vorbim despre deontologia profesională. Am văzut, o dată în plus, că avem nevoie de a ne defini profesional, de a ne face înțeleși dincolo de granițele domeniului.


La cei 10 ani de Caietele restaurării le mulțumim tuturor celor care au parcurs acest drum împreună cu noi: autori, finanțatori, parteneri, cititori.
170 de autori au scris în Caietele restaurării peste 200 de articole,
adunate în 10 numere cu aproape 3.000 de pagini.


Ne bucurăm că în timp s-au diversificat atât tipul de articole, de subiecte abordate, cât și de specialiști implicați pentru ca schimbul de experiență să fie real și fiecare monument să fie conservat în ansamblul său. Înțelegem astfel mai ușor că atunci când se consolidează structural, de pildă, un monument cu pictură murală, componente de lemn sau lemn policrom, de piatră sau din diverse alte materiale, trebuie să luăm în calcul toate componentele artistice. Înțelegem prin interdisciplinaritate și deschiderea orizonturilor că intervenția de conservare-restaurare trebuie să facă bine materiei asupra căreia acționăm, dar și că trebuie să nu facă rău materialelor din alte opere de artă, învecinate.
Studiile de caz sunt cele care ne ajută pe fiecare dintre noi în a ne îmbogăți cazuistica prin experiența împărtășită de colegi. De aceea punem un accent deosebit în revistă pe prezentarea intervențiilor recente de conservare-restaurare și a cercetărilor cu și despre patrimoniu.
Am observat că la redacție primim multe articole care trag semnale de alarmă; am remarcat că specialiștii se luptă pentru a rezista în domeniu; am văzut că, deși este nevoie mare de specialiști, părerea acestora este ignorată în foarte multe cazuri.
Cu toate aceste dificultăți se mai restaurează în România, se mai face cercetare și avem specialiști dedicați. Putem trage această concluzie pornind de la urmărirea studiilor de caz prezentate în Caietele restaurării de-a lungul anilor, ori cuprinse în acest număr.


Pentru că în curând se vor împlini 50 de ani de la șantierul pilot de la Humor, prezentăm în acest număr un articol care propune un inventar al intervențiilor rămase nefinalizate la monumentele UNESCO cu pictură murală din zona unde restaurarea picturii murale la nivel științific a pornit.

Sărbătorim cei 10 ani de Caietele restaurării prin continuarea efortului de a contribui la susținerea domeniului, a specialiștilor și a celor la început de drum prin informare și schimb de experiență regăsite în materiale atent selecționate și puse în pagină.


Din 2021 ne găsiți și pe patrimonescu.ro

Cuprins:

  • Între concepte și principii la conservarea-restaurarea componentelor artistice ale domului din Timișoara, ctitorie imperială a curții vieneze, Ioan Darida
  • Martyrionul de la Halmyris, un șantier de restaurare întrerupt, Elena Murariu   
  • Patrimoniul arhitectural din București. O lecție deschisă, Ana Bârcă    
  • Patrimoniul arhitectural din Zonele Construite Protejate ale Bucureștiului, între protecție și ignoranță, Raluca-Maria Trifa  
  • Specificul plantațiilor istorice de arbori din parcurile publice amenajate între 1830-1916, Alexandru Mexi    
  • Gavrilă – Măsuri de conservare a vitraliilor: sisteme izoterme de protecție, Angela Horvath, Răzvan  Gavrilă 
  • Marele Mozaic pompeian din Casa Faunului din Pompei – restaurare sub ochii publicului, la Muzeul de Arheologie din Napoli, Giancarlo Napoli, Sorin Pîrvulescu   
  • Building Archaeology în România?, Ileana Burnichioiu
  • Restaurarea ansamblului de arhitectură și a picturilor murale de la Biserica Sf. Ilie din Suceava, Constantin Gorcea, Georgiana Zahariea 
  • Noi date despre ansamblul mural de la Mănăstirea Berislăvești, Oana Cristiana Gorea, Dumitru Gorea 
  • Icoanele împărătești din catapeteasma bisericii schitului Berislăvești – studiu de caz, Anca Necșoi 
  • Maestrul și discipolul. Restaurarea a două picturi semnate de Theodor Aman și Mihail Dan, Adrian Rauca, Ioan Paul Colta, Dorottya Pattus, Dorottya Czernák    
  • Sapindus Mukorossi, alternativă la Saponaria officinalis ca agent de curăţare a textilelor istorice, Irina Marangic, Irina Huică     
  • Câteva considerații asupra materialelor și tehnicilor de realizare a picturii din bisericile de lemn. Stratul de preparație – proprietăți ale materialelor și forme de deteriorare, Andreea Darida     
  • Călătorie în timp prin cercetarea unei biserici de lemn din Maramureş: Biserica de lemn Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril din Breb, Laura Zaharia, Dumitriţa Daniela Filip     
  • Monumente UNESCO din Nordul Moldovei cu pictură exterioară în pericol și urgența conservării acestora. Experiență anterioară și actualitate, Oliviu Boldura, Maria Dumbrăvician     
  • Monumente din România pe lista patrimoniuli monial, Teresa Sinigalia     
  • Intervenția de extragere a picturii murale din pridvorul Bisericii Mănăstirii Putna între discordanțe, realitate și consecințe, Maria Magdalena Drobotă
  • Coduri de etică în conservare-restaurare, Mihaela Anca Gavril     
  • 45 De ani de la constituirea „sistemului românesc pentru conservare şi restaurare a patrimoniului cultural” – un scurt istoric, Dan Octavian Paul, Luminița Paul     
  • Monument future. Decay and Conservation of Stone, Ileana Kisilewicz     

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *