În 2009, raportul unei comisii prezidențiale a inventariat problemele cu care se confruntă de mulți ani patrimoniul construit, siturile istorice și naturale din România, găsind că foarte multe dintre ele se datorează inclusiv pregătirii inadecvate a personalului de specialitate și de administrare implicat în inventariere, cercetare, proiectare, avizare și execuție. Ca răspuns la criza generalizată din managementul patrimoniului cultural, comisia a propus o măsuri de reformare a pregătirii pentru inventarierea și documentarea patrimoniului construit. Autorii s-au apropiat mult de viziunea și obiectivele unor domenii cu mare tradiție în Germania și în ariile germanofone, precum HistorischeBauforschung sau Baugeschichte, dar și de așa-zisele „arheologii ale arhitecturii” care și-au început în anii `80-2000 conturarea tot mai clară în țări precum Anglia, Italia, Franța și Elveția francofonă, Peninsula Iberică, țările nordice etc., unde le regăsim sub diverse denumiri: Building(s) archaeology, Archaeology of (standing) buildings, Archeologia dell’architettura, Archeologia degli elevati, Archeologia dell’edilizia storica, L’archéologie d’élévation, Archéologie du bâti(ment), Arqueología de la arquitectura, Byggnadsarkeologi, Bygge Arkæologi, Bouwarcheologie etc. Articolul de față pleacă de la deficiențele și propunerile de remediere cuprinse în raport și survolează peisajul divers al acestor cercetări deja mature sau în curs de maturizare în cadre multidisciplinare din câteva țări europene. Unele le-au instituționalizat și sunt catalogate adesea drept „fundamentale” sau „esențiale” pentru funcționarea optimă a sistemelor de protecție a moștenirii culturale. În al doilea rând, materialul deschide tema mai largă a unei arheologii arhitecturale în România, care va avea în curând și o continuare.
Autor:
Ileana Burnichioiu – Conf. univ. dr. la Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia (UAB). Studii: Istorie – Arheologie (licență, UAB, Alba Iulia), Studii medievale (master, UBB, Cluj-Napoca); doctorat în Arte vizuale (București, ITA-UNARTE) cu o teză despre biserici parohiale și capele private în comitatele Alba și Hunedoara. Specialist atestat de Ministerul Culturii (A-Studii istorice).
Caietele restaurării 2021, pp. 162-199