Până în anul 2010 se putea vedea pe peretele de est al pridvorului închis al Bisericii Mănăstirii Putna o pictură care străjuia intrarea în pronaos. După 2000, odată cu decizia de pictare a interiorului bisericii și stabilirea programului iconografic, s-a solicitat extragerea picturii murale din pridvor pentru a face loc amplei scene a Judecății de Apoi. Comisia de specialitate întrunită pentru a discuta această solicitare a susținut păstrarea acestei picturi însă s-a lovit de o voință de nestrămutat obținând doar promisiunea asumată într-un proces verbal că această pictură va fi transpusă pe suporturi mobile imediat după extragere și expusă într-un cadru protejat făcând astfel parte din colecția operelor de artă ale Mănăstirii Putna. În anul 2010, după parcurgerea unei etape prealabile de cercetare și restaurare a picturii murale, această pictură a fost extrasă folosind metoda de extragere „stacco”, rezultând 7 fragmente de pictură murală care au fost depozitate într-un atelier al mănăstirii până la, pe atunci, apropiatul moment al transpunerii. Până în prezent, fragmentele nu au fost traspuse.
Prezentul articol a fost scris spre a nu uita evenimentele, contextul și promisiunile față de conservarea unor fragmente de pictură extrasă, chiar dacă au numai o valoare istorico-documentară.
Autor:
Maria-Magdalena Drobotă – dr., expert restaurator pictură murală
Caietele restaurării 2021, pp. 366-377