Cercetătorii care au analizat picturile murale ale bisericii Sfântul Ilie de la periferia Sucevei au propus mai multe variante pentru componența tabloului votiv și, în legătură cu aceasta, pentru datarea frescelor.
Pe lângă ctitorul zidirii, cunoscut și din pisanie – Ștefan cel Mare – și fiul său, Bogdan, al treilea personaj masculin, cu chipul și numele șterse, dar refăcute prin repictări ulterioare, a fost socotit a fi tot însuși întemeietorul sau un alt fiu al său ori nepotul lui – Ștefăniță (al IV-lea) –, dar chiar și „un prinț din veacul al XVIII-lea” sau unul „greu de identificat”. În cadrul procesului de restaurare, s-a putut stabili că acest personaj a fost introdus în tabloul votiv concomitent cu repararea vandalizărilor suferite de biserică în timpul campaniei otomane din 1538, al cărei comanditar a fost. Numele său, care se mai poate încă descifra, și „radierea” sa ulterioară, care poate fi explicată de circumstanțele momentului istoric, conduc către identificarea lui ca Ștefan al V-lea „Lăcustă”, un nepot al Marelui și Sfântului fondator al lăcașului de cult, care și-a susținut pretenția filiației directe din omonimul său „cel Bătrân” și prin acest demers reparator.
Tabloul votiv de la „Sfântul Ilie” se dovedește, astfel, un document important pentru recuperarea memoriei și reabilitarea unui domnitor „stigmatizat” al istoriei noastre.
Autori:
Bogdan Bratu: arhitect și restaurator de pictură murală (a participat la restaurarea frescelor de la Arbore, Moldovița, Sucevița, Probota, Sfântul Gheorghe / Sfântul Ioan cel Nou – Suceava, Voroneț, Bălinești, Sfântul Ilie – Suceava, Paraclisul Patriarhal, Fundenii Doamnei – București, Gura Motrului, etc.
Gheorghiță Dănilă: specialist restaurator pictură murală, director al MOLDRESTCOM SRL, firmă implicată direct în proiectul de restaurare a Bisericii Mănăstirii Bogdana din Rădăuți, Biserica Sf. Ilie din Suceava și alte importante activități de cercetare, monitorizare și punere în valoare a unor opere de artă.
Caietele restaurării 2022, pp. 170-191