Autor Andreea Darida
Cercetarea stratigrafică în cadrul documentării monumentelor istorice
Ce este cercetarea stratigrafică?
Identificarea decorației inițiale este dezideratul oricărui demers în cercetarea monumentelor istorice, iar cercetarea stratigrafică reprezintă o metodă utilă aplicabilă în acest sens. Indiferent de faza lucrărilor în care se dorește a fi realizată această cercetare, punctul de pornire este studiul istoric al monumentului. Datele referitoare la intervențiile prin care a trecut un monument pot să își găsească un corespondent material în suprapunerea de straturi de pe o suprafață ornamentală.
Cercetarea stratigrafică pornește cu o analiză minuțioasă a suprafețelor vizibile. Degradările survenite de-a lungul timpului pot să determine selecția zonei în care vor fi realizate cercetările. Lacunele de diverse profunzimi (care pot ajunge chiar și până la suport) pot să ofere unele indicii cu privire la existența unor decoruri subiacente celor deja vizibile. Totodată trebuie avute în vedere și eventuale materiale recente adăugate în manieră neglijentă, fără a ține cont de vreun reper estetic al suprafețelor, majoritatea fiind martorii unor intervenții de dată recentă care au compromis orice tip de decor inițial. Astfel, cercetările realizate pe zone unde sunt evidente reparațiile improprii, nu vor avea rezultatele scontate.
În funcție de datele istorice existente, stabilirea perioadelor în care au fost realizate intervenții asupra monumentului cercetat pot să ofere un context prealabil și o structură articulată a eventualelor straturi suprapuse de zugrăveli, vopsiri, repictări, în funcție de tipul de decor cercetat. Pentru monumentele istorice din categoria arhitecturii civile, publice sau private, schimbarea funcției/proprietarilor clădirii poate fi un indiciu pentru eventuale renovări, ocazie cu care s-a intervenit și asupra finisajelor suprafețelor mural/parietale respectiv a altor tipuri de decoruri interioare.
Cercetarea stratigrafică propriu-zisă poate avea două direcții
De regulă se pornește de la premisa identificării numărului de straturi de materiale suprapuse, căutând primul strat cromatic aplicat peste suport. Apelând fie la metode fizico-chimice de emoliere graduală a suprapunerilor de materiale și/sau intervenții mecanice de degroșare, stratigrafiile vor fi realizate de așa manieră încât fiecare strat descoperit să fie bine decelat, iar suprapunerea lor să fie foarte clară și ușor de urmărit chiar și de „ochiul neantrenat”. Pentru a dovedi existența unui decor inițial – în caz ideal, corespunzător unui program estetic originar –, se vor elimina rând pe rând toate straturile de culoare/vopsele/zugrăveli/lavabile până la suport; în cazul zugrăvelilor/picturilor murale până la tencuială și ideal chiar până la zidărie, iar în cazul ornamentelor stucate până la ipsosul din care au fost realizate, fără a știrbi forma reliefului. Toate cercetările stratigrafice vor fi efectuate pe suprafețe restrânse, în zone bine selecționate, elocvente pentru rezultatele preconizate, suprafețele trebuind să fie cât de cât stabile din punct de vedere structural.
O altă direcție a cercetării stratigrafice poate urmări cromatica unui decor pentru care s-a stabilit prin teste prealabile succesiunea straturilor ce i se suprapun. Decopertările pe suprafețe extinse vor avea ca scop, de această dată, recuperarea unor detalii de zugrăveală decorativă ori chiar de pictură murală, sau de identificare a cromaticii pe o jumătate de ornament stucat. Practic, se va proceda la aplicarea metodologiei de îndepărtare a suprapunerii de materiale improprii, în vederea obținerii unui detaliu coerent, intervenție al cărei rezultat va susține nevoia eliminării complete a straturilor ulterioare. Aceste intervenții se vor realiza pe suprafețe relativ restrânse și se va ține cont întotdeauna de stabilitatea stratului original descoperit, astfel încât intervenția să nu știrbească decorul original sensibilizat de degradări complexe.
Rezultate
Verificarea rezultatelor obținute prin cercetarea stratigrafică se va face și cu ajutorul investigațiilor fizico-chimice de identificare a materialelor componente. Analize efectuate in-situ ori prin prelevarea unor probe din cel mai vechi strat descoperit vor putea confirma încadrarea în epocă a ansamblului decorativ, prin identificarea unor pigmenți istorici ori prin calitatea materială a suprafeței descoperite.
În situația fericită în care decorul vizibil este cel original, cercetarea stratigrafică nu va avea alt rol decât de identificare a eventualelor detalii care pot oferi indicii despre tehnicile originale de realizare. În acest caz, lacunele existente vor suprima nevoia de a îndepărta stratul vizibil, iar numai dacă suprafața permite, în interiorul lacunei se pot face mici sondaje care să demonstreze structura și condiția suportului pe care se află decorul inițial. Sondajele nu vor fi realizate dacă suprafața este sensibilă la șocuri mecanice, dacă există un real pericol de desprindere și pierdere a materiei originale.
Documentarea fotografică a cercetării stratigrafice trebuie să surprindă fiecare etapă de intervenție și să ofere un ansamblu coerent din care să reiasă clar structura cronologică a suprapunerii straturilor din intervențiile istorice.
Rolul cercetării stratigrafice
Cercetarea stratigrafică poate fi un instrument de real ajutor în elucidarea unor probleme de istoricitate a monumentelor istorice și, în același timp, o metodă de identificare a tehnicilor originale de realizare a decorațiilor vechi. Totodată vor fi observate aspecte privind starea de conservare a straturilor suprapuse și calitatea materialelor aplicate în timp peste ornamentația inițială. În baza rezultatelor cercetării stratigrafice se pot emite unele propuneri privind maniera de abordare a prezentării estetice finale a ansamblurilor cercetate și mai ales stabilirea metodologiei de intervenție asupra suprafețelor cercetate.
Rezultatele cercetării stratigrafice vor fi incluse în documentațiile supuse avizării instituțiilor abilitate ale Ministerului Culturii și vor fi însoțite și susținute de un întreg context ce descrie starea actuală a monumentului, categoriile de componente artistice existente, starea lor de conservare, analizele fizico-chimice și investigațiile biologice fiind obligatorii pentru emiterea unor concluzii generale și respectiv a unor propuneri coerente, adecvate situației curente a monumentului studiat.
* Informații extrase din atelierul 4 al proiectului „Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumente”
