The restoration of a Romanian icon known as Prăznicar, kept in the Collection of the Vatican Museums, has made possible a new study of this precious artefact, originally thought to be of Slavic production. Thanks to the funding of the Patrons of the Arts in the Vatican Museums, Michigan Chapter, the research involved the collaboration of many different specializations of the Vatican Museums. In this publication, various departments of the Vatican Museums (Department for Byzantine-Medieval Art, Painting and Wood Materials Restoration Laboratory, and Cabinet for Scientific Research Applied to Cultural Heritage) present their own work, which has allowed a better reading of the pictorial information and, subsequently, a precise dating of this artwork. The present study begins with an analysis of the iconography and style of the icon which depicts thirteen Byzantine feasts, each accompanied by Romanian tituli in Cyrillic. Thanks to the restorers’ expertise, supported by the valid results of different scientific analyses (e.g., imaging techniques and spectroscopic analysis), the icon can now be attributed to an unknown master who worked in the cultural area of Wallachia or Transylvania in the end of the 18th and beginning of the 19th century. In fact, if one takes into consideration the influence of post-Brancovan art, it is possible to date the icon between the first and second decades of the 19th century.
Istoria și restaurarea unei icoane românești de tip prăznicar din Colecția Papală
Restaurarea unei icoane românești de tip prăznicar, păstrată în Colecția Muzeelor Vaticanului, a făcut posibilă o nouă cercetare a acestui prețios artefact, despre care se credea inițial că a fost realizat în aria slavă. Datorită finanțării din partea Patronilor Artelor din Muzeele Vaticanului – Filiala Michigan, cercetarea a presupus colaborarea mai multor specializări diferite din cadrul Muzeelor Vaticanului. În acest studiu, diferitele departamente ale Muzeelor Vaticanului (Departamentul de Artă Bizantină-Medievală, Laboratorul de Restaurare de Pictură și Lemn și Cabinetul de Cercetare Științifică Aplicată Patrimoniului Cultural) își prezintă propria activitate care a permis o mai bună lectură a informației vizuale și, prin urmare, o datare precisă a lucrării de artă. Prezentul studiu debutează cu o analiză a iconografiei și stilului icoanei care reprezintă 13 sărbători bizantine, fiecare fiind însoțită de titluri în română, cu caractere chirilice. Datorită expertizei restauratorilor, susținute de rezultatele valide ale diferitelor analize științifice (de exemplu, tehnici imagistice și analiză spectroscopică), icoana poate fi acum atribuită unui meșter anonim activ în regiunea culturală a Valahiei sau Transilvaniei la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea. De fapt, dacă se ia în considerare influența artei post-brâncovenești, este posibil ca icoana să fie datată între primul și al doilea deceniu al secolului al XIX-lea.
Autori:
Dr. Anna Pizzamano, Dr. Petro Beresh – Department of Byzantine–Medieval Art of the Vatican Museums
Dr. Rossana Giardina, Dr. Massimo Alesi, & Dr. Marco de Pillis – Painting and Wood Materials Restoration Laboratory of the Vatican Museums
Prof. Ulderico Santamaria, Dr. Fabio Morresi, Dr. Claudia Aguzzi, &
Dr. Maurizio Delle Rose – Cabinet for Scientific Research Applied to Cultural
Heritage of the Vatican Museums
Caietele restaurării 2023, pp. 156-179