Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumente – Program modul I/2024, ateliere online

Începem modulul de ateliere online în a treia săptămână a lunii martie, după programul descris mai jos. Fiecare participant va fi înscris la unul dintre ateliere (marți, ora 18.30 / miercuri, ora 18.30 / sau sâmbăta, ora 10.30). Opțiunile se completează în formularul de însciere.

Pentru mai multe detalii proiect, vă rugăm să accesați articolul informativ.

Calendar

*L.E.: Modulul I conține 10 ateliere online, fiind completat cu prezentarea arh. Johannes Bertleff, cu tema Calibrarea designului contemporan într-o lucrare de restaurare.

Atelier 1

Puncte de interes: interdisciplinaritate, norme, profesioniști, proprietari, materiale

Câteva scurte referiri legate de Teoria Monumentului din punctul de vedere al triadei: monument istoric ∕ LMI, protecţia MI ∕ instituții abilitate ∕ norme şi acte legislative, lucrări de restaurare ∕ personal atestat, actori implicaţi.

Proprietari de monumente istorice: proprietari particulari ∕ proprietari instituţii publice, atribuţii reflectate în studiile de caz, diferite programe de arhitectură: Imobile str. Şelari; Biserica de lemn, Slobozia; Conacul Lecca-Micşuneşti, Nuci, Ilfov; Hotelul Triumf, Bucureşti.

Materiale de epocă pentru restaurare clădiri de patrimoniu folosite ∕ propuse la studiile de caz prezentate mai sus: tencuieli, învelitori, accesorii.

Lector: Ruxandra Nemțeanu

Ruxandra Nemțeanu este doctor arhitect, expert în domeniul restaurării monumentelor istorice, conferențiar universitar la Facultatea de Arhitectură, Universitatea „Spiru Haret”, în prezent arhitect proiectant în cadrul propriului birou de arhitectură.

Coordonator științific al unor programe culturale, autor a zeci de studii istorico-arhitecturale destinate clasării sau restaurării unor monumente istorice, șef de proiect complex al unor proiecte de restaurare, consolidare, punere în valoare, implementate sau în curs de realizare.

Articole și publicații în domeniul inventarierii și restaurării monumentelor istorice.

Atelier 2

Studiul istorico-arhitectural complex ca instrument de protejare a componentelor artistice

I. Studiul istorico-arhitectural complex:

  • definiţie, între teorie şi practică;
  • tipuri de studii istorico-arhitecturale în funcţie de scopul elaborării lor (studii de clasare, de clasare de urgenţă şi de declasare pe/de pe Lista Monumentelor Istorice, precum şi studii premergătoare intervenţiilor asupra monumentelor istorice);
  • conţinutul dosarului de clasare/reclasare/declasare/inventariere/evidenţă a monumentelor istorice;
  • legislaţia privind studiile istorico-arhitecturale;
  • conţinutul studiului istorico-arhitectural-complex: criterii de referinţă (vechimea; valoarea arhitecturală, artistică şi urbanistică; frecvența, raritatea şi unicitatea; şi valoarea memorial-simbolică);
  • structura variabilă a studiilor istorico-arhitecturale în funcţie de specificitatea monumentelor istorice;
  • concluziile studiului istorico-arhitectural exprimate sub forma unor recomandări sau sub forma restricţiilor şi permisivităţii intervenţiilor asupra monumentelor istorice;
  • atestarea specialiştilor şi experţilor pentru elaborarea de studii şi investigaţii asupra monumentelor istorice: statistică; diversitatea formaţiei de bază şi a pregătirii profesionale; repartiţia teritorială;
  • absenţa unei baze de date online sau arhive usor accesibile care să conţină studiile istorico-arhitecturale elaborate anterior; consecinţele acestei absenţe.

II. Studii de caz:

  • consecinţele negative ale absenţei studiilor istorico-arhitecturale sau ale elaborării lor neprofesioniste (exemple: Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, jud. Hunedoara, şi Biserica Schitului Duminica Tuturor Sfinţilor din Suseni-Colţ, jud. Hunedoara);
  • colaborarea strânsă dintre istoricii de artă şi diverşii specialişti (de ex., arheologi, epigrafişti, specialişti în dendrocronologie etc.) atât înaintea, cât şi în timpul investigaţiilor şi intervenţiilor asupra monumentelor istorice (exemple: Biserica Sf. Nicolae din Ribiţa, jud. Hunedoara; Biserica Sf. Nicolae din Bălineşti, jud. Suceava; altarul poliptic din Mălâncrav, jud. Sibiu; biserica calvină din Viştea, jud. Cluj, şi pictura murală ‘italo-bizantină’ din Transilvania primei jumătăţi a sec. al XIV-lea);
  • actualizarea continuă a studiilor istorico-arhitecturale.

Lector: Dragoş Gh. Năstăsoiu

Dragoş Gh. Năstăsoiu este istoric de artă (licenţă în Istoria şi Teoria Artei, Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, 2008) şi medievist (masterat şi doctorat în Istorie şi Studii Medievale, Central European University din Budapesta, 2009 şi 2018). Activitatea sa de cercetare asupra monumentelor istorice medievale din Transilvania şi asupra istoriei protecţiei patrimoniului cultural din România s-a concretizat în numeroase studii de specialitate publicate în reviste internaţionale de profil, precum şi în două cărţi: Arta gotică în România/Gothic Art in Romania (NOI Media Print 2011) şi Monumente medievale de pe Valea Târnavelor/Mittelatlerliche Denkmäler im Tal der Großen Kokel (Editura ACS, 2018, coautori Ferenc Mihály şi Lóránd Kiss).

Atelier 3

Pictura murală a fresco

Strâns legată de arhitectura pe care o îmbracă, pictura murală nu va căuta să se afirme de una singură, ci dimpotrivă, va căuta să potențeze elementele arhitecturale ale clădirii, găsind formula optimă și adaptând compozițiile plastice potrivit fiecărei suprafețe. Trăinicia acestei legături este dată de materialele puse în operă și compatibilitatea lor. Cunoașterea materiei operei de artă și modul în care ea a fost pusă în operă reprezintă primul pas în cercetarea premergătoare oricărei intervenții de conservare-restaurare. Până la confirmarea rezultatelor obținute în urma investigării probelor în laboratoarele științifice de specialitate, un ochi avizat va ști să recunoască după câteva elemente caracteristice fiecărei tehnici de execuție dacă o pictură murală este realizată a fresco sau a secco.

Prin urmare, vom vorbi despre:

  • straturile picturii murale: compoziție, stratigrafie, materiale;
  • legătura picturii murale cu elementele de arhitectură;
  • indicii tehnologice vizibile: pontate și giornate,urme lăsate în frescă de instrumentele pictorului;
  • alterări naturale și accidentale ale pigmenților;
  • alterări estetice provocate de intervenții necorespunzătoare (completări, adăugiri, repictări).
  • influența degradărilor structurale asupra conservării picturii murale.

Lector: Maria-Magdalena Drobotă

Absolventă a Universității Naționale de Arte, secția Conservare-Restaurare opere de artă, acordă o parte a lucrării de licență studiului tehnicii de execuție a picturii murale de la Biserica din Arbore – Suceava, continuă cu un master la aceeași instituție în cadrul căreia elaborează o cercetare referitoare la alterarea pigmenților pe bază de cupru. Școala doctorală o urmează la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, iar rezultatul este lucrarea Picturi murale extrase. Istorie, restaurare, monitorizare, publicată la Editura ACS, în 2019.

În prezent, este expert restaurator, cu o activitate în domeniul conservării picturii murale de peste 20 de ani; crâmpeie din această activitate desfășurată asupra ansamblurilor de picturi aparținând monumentelor din nordul Moldovei, Muntenia și Oltenia se regăsesc în articolele de specialitate publicate de-a lungul timpului.

Atelier 4

Decorația murală din casele monument istoric

Tehnica picturii al secco:

  • straturile-suport ale picturii;
  • degradări specifice și factori de degradare;
  • soluții de consolidări structurale, versus păstrarea picturilor murale;
  • conservarea picturilor murale;
  • modalități diferite de prezentare estetică;
  • păstrarea autenticității, conservarea patinei și acceptarea fragmentarului.

Subiectele abordate vor fi ilustrate cu fotografii din timpul restaurării diferitelor case din București, Brașov și Sibiu.

Lector: Ioana Olteanu

Absolventă a secției Conservare-Restaurare din cadrul UNArte București, master specializarea Graphic Design la UNArte, doctor în arte vizuale din 2022.

Experiență de 25 de ani în domeniul restaurării. Atestată MCC din 2012, specializarea pictură murală.

Ioana Olteanu și-a început drumul în Restaurare în 1997, participând la restaurarea unor monumente prestigioase precum: Biserica Domnească din Curtea de Argeș, Biserica Stavropoleos, Biserica Doamnei din București. Din 2005 s-a alăturat echipei Faber Studio în calitate de restaurator și coordonator de lucrări, participând sau coordonând lucrările de restaurare a picturilor murale din Biserica Mănăstirii Humor, Tismana, Ocnele Mari. Pe lângă edificiile ecleziale, o preocupare constantă a fost conservarea și restaurarea decorației pictate din casele bucureștene, precum și a caselor patricienilor din Brașov și Sibiu.

Din 2018, în calitate de profesor invitat, este lector universitar la UNArte București, Departamentul Conservare-Restaurare.

Atelier 5

Reconversia monumentelor istorice – civile

  • abordarea prin restaurare ţinând cont de caracteristicile monumentului și noua funcționalitate;
  • păstrarea identității stilistice în condițiile reconversiilor;
  • amploarea și urmările reconversiilor ținând cont de „limitele” și „performanțele” monumentului;
  • materiale și compatibilități;
  • autentic sau fals.

Lector: Ioan Darida

Cu o experiență de peste 30 de ani, Ioan Darida este expert restaurator atestat de Ministerul Culturii în domeniile conservării și restaurării patrimoniului mobil, dar și al monumentelor istorice. Activitatea sa cuprinde deopotrivă practică specializată în cadrul muzeal, dar și în domeniul privat, având un portofoliu vast, cu multiple categorii de piese de patrimoniu mobil, de importanță națională, și o însemnată contribuție la conservarea și restaurarea patrimoniului construit – biserici și construcții civile –, monumente istorice. Experiența acumulată pe parcursul acestei îndelungi și intense perioade de activitate s-a constituit în numeroase publicații, suport didactic pentru cursuri universitare și de formare profesională pentru viitoarele generații.

Atelier 6

Probleme specifice de proiectare și intervenție asupra monumentelor istorice de arhitectură

1. Faze de cercetare asupra monumentelor:

  • cercetare in situ: vizitarea clădirii și observarea diferitelor detalii interioare și exterioare;
  • cercetarea de arhivă, planuri istorice, fotografii de epocă;
  • realizarea sondajelor de structură și a sondajelor pe componente artistice;
  • releveul clădirii.

2. Elaborarea studiilor de specialitate:

  • studiu istorico-arhitectural prin care se stabilește datarea clădirii, încadrarea într-un anumit stil arhitectural; 
  • valoarea clădirii stabilită conform criteriilor de clasare, fixarea restricțiilor și permisivității de intervenție asupra clădirii-monument;
  • studiu privind componentele artistice;
  • expertiza tehnică de structură;
  • metodologii de restaurare a componentelor artistice.

3. Proiectarea de arhitectură, structură, instalații și amenajare de interior, coordonarea specialităților ținând cont de constrângerile din teren, de valorile arhitecturale și de componentelor artistice existente.

4. Protejarea componentelor artistice la deschiderea șantierului.

5. Etapizarea și coordonarea tuturor echipelor de execuție în șantier. 

Lector: Cristina Woinaroski

Cristina Woinaroski, doctor arhitect, lucrează în București ca arhitect asociat în cadrul biroului Icon Studio de Arhitectură. Din 1996 este colaborator extern la Universitatea Națională de Arte București, ținând seminarele și apoi cursul de „Istoria arhitecturii sec. XIX–XX” la Facultatea de Istoria și Teoria Artei. A publicat, ca autor sau coordonator, mai multe lucrări, dintre care: Lotizarea și Parcul Ioanid din București (Simetria, 2007), Vila Constantin Câmpeanu, Reședința Ambasadorului Belgiei la București (Serviciul Public Federal – Belgia, 2013), Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european (Simetria, 2014), Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi (Simetria, 2021). Este coautor al mai multor proiecte de restaurare, consolidare pentru clădiri-monument sau clădiri aflate în zone protejate. Premii: Premiul anualei de arhitectură – 2014, Secțiunea carte, pentru Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european; Premiul anualei de arhitectură – 2022, Secțiunea patrimoniu, pentru lucrarea de restaurare  Vila Constantin Bușilă, București.

Atelier 7

Conservarea și restaurarea elementelor de piatră la monumente

  • Tipuri de piatră. Scurtă prezentare a categoriilor rocilor și proprietăților lor.
  • Utilizarea pietrei în monumente. Categorii de utilizare și tipuri de piatră puse în operă; proprietăți adaptate pentru diferite utilizări.
  • Factori și forme de degradare a materialul litic pus în operă. Se va urmări identificarea degradărilor plauzibile pentru tipurile de minerale puse în operă în țara noastră, în condițiile microclimatului autohton.
  • De ce restaurăm? Scopul urmărit prin restaurare. Acesta va determina modul în care intervenim. Principii ale restaurării.
  • Operațiuni de restaurare. Identificarea critică a proprietăților materialelor și metodologiilor ce pot fi puse în operă.

Exemple de abordări diferite ale intervențiilor de restaurare. Prezentarea unor studii de caz.

Lector: Dumitru-Augustin Dumitrescu

Dumitru este restaurator specialist, atestat de Ministerul Culturii în domeniul restaurării picturii murale din anul 2010. Ca restaurator de pictură murală, a luat parte la intervenții pe șantiere de cea mai mare importanță (inclusiv monumente din lista UNESCO), pentru unele având responsabilități privind coordonarea șantierelor.

În ultimii cinci ani, a făcut tranziția spre domeniul la fel de fascinant al restaurării pietrei, participând, printre altele, la restaurarea unor monumente precum: Piciorul podului lui Traian (din Drobeta-Turnu Severin), Biserica Neagră din Brașov (sec. al XIV-lea), Biserica Evanghelică din Bod (elemente de secol XIV–XIV); sau a elementelor litice ale unor imobile aparținând unor perioade și stiluri variate și la întocmirea proiectelor de restaurare (pentru monumente de arheologie, medievale sau de epocă modernă).

Atelier 8

Noțiuni de biologia construcțiilor

  • materialele de construcţie, suport și mediu nutritiv pentru organisme (bacterii, alge, fungi, licheni, mușchi, plante superioare, insecte etc.);
  • necesitatea și importanța identificării organismelor dăunătoare construcțiilor;
  • identificarea cauzelor care favorizează apariția și dezvoltarea biodăunătorilor;
  • măsurile de prevenire și combatere;
  • expertiza de biologia construcțiilor.

Lector: Livia Bucșa

Conf. univ. biolog dr. expert M.C.C.

• 1975–1995 – biolog investigaţii la Laboratorul Zonal de Restaurare din cadrul Muzeului Brukenthal Sibiu;

• 1995 – în prezent, cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, specializarea Restaurare-Conservare;

• 1994 – în prezent, administrator S.C. Bioharcom S.R.L, specializat în cercetare și investigații biologice la monumente istorice.

Atelier 9

Calibrarea designului contemporan într-o lucrare de restaurare

Lector: Johannes Bertleff

Johannes Bertleff este arhitect. În prezent activează în domeniul Proiectării – arhitectură & design (JB ARHITECTURA). A fost membru al comisiei regionale de cultură (Brașov, Covasna, Harghita) în cadrul Ministerului Culturii și al Cultelor, președintele OAR – filiala Brasov, Covasna, Harghita, vicepreședinte OAR național și a activat ca asistent universitar la Universitatea de Arhitectura şi Urbanism “Ion Mincu”, Bucureşti.

Atelier 10

Stabilirea valorii financiare a proiectelor, inclusiv pentru lucrările la componentele artistice

  • importanța evaluării corecte din punct de vedere financiar (inclusiv extrase din legislație);
  • modul de întocmire a devizului general (inclusiv extrase din legislație);
  • devizul (lista cu cantități de lucrări, pe categorii);
  • antemăsurătorile – primul pas spre evaluarea financiară a proiectului.

Lector: Liliana Rusu

Absolventă a ICB, Facultatea de Utilaj Tehnologic, atestat Expert Achiziții Publice, atestat Formator, atestat Manager de proiect, membru UNRMI.

Membru în colectivul de elaborare pentru Norme metodologice şi indicator de norme de deviz pentru lucrări de conservare-restaurare a picturii murale a fresco şi a secco – în tehnica tempera –, şi a tencuielilor decorative, părţi integrante ale monumentelor istorice (aflat în dezbatere publică) și Norme metodologice şi indicator de norme de deviz pentru lucrări de conservare-restaurare a picturii murale a secco-lianţi organici şi a stucaturii policrome, părţi integrante ale monumentelor istorice (aflat în dezbatere publică).

Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumente, proiect inițiat de Art Conservation Support; Proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.

Parteneri proiect: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia: Departamentul de Istorie, Arheologie și Muzeologie (DIAM), Universitatea Națională de Arte din București: Secția de conservare-restaurare opere de artă, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *