Banca Românească. Date ascunse, istorii descoperite

Încă din perioada medievală, centrul orașului a fost caracterizat de o intensă activitate comercială, fiind întâlnite tarabe ale târgoveților, prăvălii ale negustorilor, cantoare ale zarafilor sau hanuri. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, odată cu modernizarea structurilor administrative și orientarea societății valahe către Occident, reflexele orientale încep să se diminueze treptat. Prăvăliile sunt transformate în magazine, hanurile devin hoteluri sau sunt înlocuite de instituții financiar-bancare, configurând un centru specific, definit de Calea Victoriei, strada Doamnei, strada Smârdan și strada Stavropoleos.

Pe strada Smârdan, în apropierea Hanului Șerban-Vodă și a Bisericii Sfântul Nicolae Șelari, își dezvoltă afacerile familia Zerlendi, cunoscută în epocă pentru activitățile comerciale din domeniul agricol și bancar. La începutul secolului al XX-lea, imobilele deținute până atunci de familia Zerlendi sunt cumpărate de Banca Comercială Română (strada Smârdan nr. 3) și Banca Românească (strada Smârdan nr. 5), ultima cunoscând o dezvoltare apreciabilă în deceniile care au urmat. Pentru a răspunde cerințelor specifice unei instituții financiare moderne, în anii ʼ20 ai secolului trecut au fost făcute ample transformări sub coordonarea arhitectului Petre Antonescu.

Naționalizarea din 1948, impusă de regimul comunist, a determinat restructurarea sistemului bancar românesc, eliminându-se inițiativa privată. Banca Românească, cu o prezență intensă vizibilă de-a lungul a 36 de ani, s-a închis, bunurile și activitățile acesteia fiind preluate de Banca Națională.

The Romanian Bank. Hidden Data, Uncovered Stories

Since the medieval period, the city center of Bucharest has been characterized by an intense commercial activity, with market stalls, merchant shops, broker warehouses, or inns being found there. In the second half of the 19th century, starting with the modernizing of administrative structures and the orientation of Wallachian society towards the West, the Oriental current gradually faded away. The shops are turned into stores, the inns become hotels or are replaced by financial and banking institutions, configuring thus a specific center defined by Calea Victoriei and Doamnei, Smârdan, and Stavropoleos Streets.

On Smârdan Street, near the Șerban-Vodă Inn and Saint Nicholas “of the Saddlers” Church, the Zerlendi family developed its business; during that period, the family was known for its commercial activities in the agriculture and banking fields. In the beginning of the 20th century, the buildings owned by the Zerlendi family were bought by the Romanian Commercial Bank (3 Smârdan Street) and the Romanian Bank (5 Smârdan Street), the latter experiencing a considerable development in the following decades. For meeting the specific requirements of a modern financial institution, extensive transformations were carried out in the 1920s, under the supervision of architect Petre Antonescu.

The communist regime’s 1948 nationalization determined the restructuring of the Romanian banking system, eliminating any private initiative. After an intense visible presence over 36 years, the Romanian Bank closed its operation, its assets and activities being taken over by the National Bank.

Autor:

Dr. Petru Mortu este arhitect, conferențiar al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, membru al Departamentului de Istoria & Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului „Sanda Voiculescu”, expert atestat de Ministerul Culturii, autor de articole de specialitate și proiecte de conservare/restaurare.

Caietele restaurării 2024, pp. 58-101