Începem modulul de ateliere online în a doua săptămână a lunii martie, după programul descris mai jos. Fiecare participant va fi înscris la unul dintre ateliere (luni, ora 18.30 / miercuri, ora 18.30). Opțiunile se completează în formularul de însciere.
Program
Atelier 1
Problematica restaurării patrimoniului construit rural
Restaurarea patrimoniului construit din mediul rural ridică numeroase provocări specifice, care necesită fie intervenții minore și discrete, fie soluții structurale de amploare. Vom analiza aceste aspecte prin patru categorii de exemple concrete, structurate pe următoarele teme:
- Restaurarea construcțiilor din lemn: intervenții minore și majore
Clădirile din lemn necesită o atenție deosebită, fiind vulnerabile la umezeală și uzură. Restaurarea, reconstrucția și reconversia acestora sunt procese esențiale pentru conservarea patrimoniului. Vom explora aceste abordări prin exemplul a patru mori de apă. - Complexitatea bisericilor sătești: straturi istorice și transformări confesionale
De la substratul medieval și influențele baroce la transformările aduse de spațiul liturgic catolic și reformele evanghelice și calvine, bisericile din mediul rural reflectă o evoluție arhitecturală și confesională complexă. Această problematică va fi ilustrată prin bisericile romano-catolice din Joseni, Gheorgheni și Cârța (HR), precum și prin biserica reformată din Daia. - Curiile: între arhitectura vernaculară și reședința nobiliară
Curiile ocupă un loc aparte în peisajul arhitectural, aflându-se la granița dintre arhitectura tradițională și cea aristocratică. Restaurarea acestor edificii ridică întrebări legate de autenticitate, funcționalitate și integrarea în peisajul rural / peisajul cultural. Studiul de caz va include curia Benedek din Gheorgheni și casa parohială romano-catolică din Lăzarea. - Plecând de la o ruină cu acoperiș – dincolo de restaurare
Cum poate fi abordată restaurarea unui castel aflat în stare de ruină, dar care mai păstrează elemente esențiale, precum acoperișul? Restaurarea castelului Ugron din Filiaș explorează limitele și posibilitățile intervențiilor asupra patrimoniului rural.
Lector: Köllő Miklós
Dr. Köllő Miklós, membru al Academiei de Arte din Ungaria și membru onorific al Academiei de Literatură și Artă Széchényi din Ungaria, și-a început studiile de arhitectură universitare la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde a obținut diplomele de arhitect și pedagog, specializându-se ulterior și în urbanism. Mai târziu, a absolvit studiile postuniversitare în domeniul protecției patrimoniului construit la Universitatea Babeș-Bolyai / Transylvania Trust din Cluj-Napoca. Și-a obținut titlul de doctor tot la Universitatea „Ion Mincu”, unde cercetările sale s-au concentrat asupra morfologiei structurilor de așezare, tipologiilor de construcție și modului de ocupare a terenului în Ținutul Secuiesc. În paralel, a obținut o diplomă de fotoreporter la Colegiul de Presă „Ady Endre” din Oradea și o certificare în formare pentru adulți în cadrul Caritas Alba Iulia.
Pe lângă activitatea sa de proiectare, este în prezent lector la Facultatea de Peisagistică a Universității Sapientia din Transilvania și profesor invitat în cadrul programului de formare în restaurarea monumentelor istorice organizat de Transylvania Trust. A avut un rol activ în înființarea și coordonarea programului de inventariere a valorilor în localitățile din județul Harghita, a programului dedicat casei secuiești contemporane și a inițiativei de protecție a peisajului rural din județul Harghita. De asemenea, a fost membru în juriul unor prestigioase expoziții și concursuri de arhitectură din România și a publicat numeroase articole de specialitate, studii și cărți.
În semn de recunoaștere a activității sale, Larix Stúdió, biroul pe care îl conduce împreună cu colegii săi, a câștigat peste 29 de premii și nominalizări naționale. Proiectele lor sunt frecvent prezentate în reviste de arhitectură din România, Ungaria și la nivel internațional. Printre distincțiile sale personale se numără: Premiile Orbán Balázs, Kájoni János și Tarisznyás, Premiul Președintelui Ordinului Arhitecților din România, Premiul de Arhitectură al Academiei Maghiare de Arte, precum și Premiul „Ezüst Ácsceruza” al Uniunii Arhitecților din Ungaria.
Atelier 2
Conservarea preventivă și materiale utilizate în procesul de conservare-restaurare a monumentelor istorice
- Conservarea preventivă în interiorul monumentelor istorice: agenți de degradare, modalități de măsurare, măsuri posibile de control.
- Climatizarea pasivă: asigurarea sustenabilă a condițiilor optime de microclimat în spații care adăpostesc patrimoniu cultural; încălzirea bisericilor.
- Importanța analizelor fizico-chimice în cercetarea și restaurarea monumentelor istorice.
- Efectele nocive ale cimentului Portland și proprietăți care trebuie urmărite în cazul unor materiale noi utilizate pentru conservarea-restaurarea monumentelor istorice.
Lector: Márta Guttmann
Studii universitare și doctorat în chimie (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, 1985, 2012), studii postuniversitare în restaurarea monumentelor istorice (Universitatea Tehnică Budapesta, 1996), cursuri de specializare ICCROM în știința conservării (1997, 2003) și conservare preventivă (2006).
Expert investigații fizico-chimice și conservare preventivă la Muzeul ASTRA, Sibiu (1986–2009) și Muzeul de Istorie a Transilvaniei, Cluj (2013–2020).
Din 1998, cadru didactic la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, specializarea conservare-restaurare. Discipline predate: noțiuni de chimie, materiale, investigații, conservare preventivă, teoria restaurării.
Atelier 3
Materialele folosite în restaurare în raport cu cerințele monumentelor și nevoile actuale de folosință. Principii și studii de caz
1. Exigențe noi – nevoi actuale de folosință în condițiile marilor mutații produse în câmpul mentalităților și comportamentelor și al mutațiilor în ceea ce privește mediul construit.
2. Cerințele monumentelor în raport cu performanțele și limitele lor.
3. Judecata critică punctuală a existentului construit și adecvarea celor implicați în conservarea-restaurarea-reabilitarea acestuia.
Lector: Ioan Darida
dr. Ioan Darida este expert restaurator atestat pe patrimoniu mobil și monumente istorice, la categoriile de componente artistice: pictură murală, pictură pe lemn. Activitatea sa poate fi urmărită pe o perioadă de 40 de ani, timp în care a participat la restaurarea a mii de lucrări de artă restaurate în atelier, dar și șantiere la monumente de arhitectură civilă, de utilitate publică și privată, respectiv la biserici de rit ortodox și catolic.
În toată activitatea sa, Ioan Darida este preocupat și de științele aplicate domeniului restaurării, dovedind un interes acut pentru lumea materiei și a materialelor vechi și noi. A scris și a publicat o multitudine de articole de specialitate, predă cursuri de profil la Universitățile din Pitești, Craiova și Sibiu și coordonează lucrări de licență și disertație.
Activitatea de formator, desfășurată atât în atelier, cât și pe șantierele de restaurare – contribuie la pregătirea tinerilor dornici să urmeze și să se specializeze în domeniul restaurării patrimoniului cultural mobil și al monumentelor istorice. Din 1994 până în prezent, în cadrul atelierelor are loc formarea prin școlarizare teoretică și practică a cadrelor de specialitate – restaurare pictură – din reţeaua națională de laboratoare de restaurare afiliate instituțiilor muzeale și sectorului privat, în colaborare cu Institutul Național de Cercetare Formare Culturală, din structura Ministerului Culturii.
Atelier 4
Relații între specialiști și beneficiari. Documente utile în diferite etape. Relația dintre proiectantul general și cel de specialitate.
- Ce presupune expertiza, raportul, studiul. Situații concrete.
- Ce este o scrisoare de înaintare.
- Cum ne raportăm la beneficiar.
- Ce informații este important să îi oferim beneficiarului în diferite etape ale cercetării sau ale procesului de conservare-restaurare.
- Iconostasul: între operă de artă și obiect „incomod”.
Lector: Dana Postolache
dr. Dana Postolache este expert restaurator atestat pe patrimoniu mobil și monumente istorice în categoriile de componente artistice: lemn, lemn policrom și pictură pe lemn. Și-a început activitatea ca muzeograf la Muzeul Național de Artă a României, activând apoi ca restaurator și ulterior șef de departament al Laboratorului de restaurare pictură pe lemn al Muzeului Național de Artă a României, București. În calitate de șef de laborator, a reprezentat Muzeul Național de Artă, în probleme profesionale, în relație cu alte instituții muzeale din ţară și din afara țării. Începând cu anul 1990, se retrage din activitatea muzeală și lucrează în regim privat, așa cum își desfășoară activitatea și în prezent. Pe parcursul activității ca restaurator, în atelierul pe care îl coordonează au fost restaurate mii de obiecte aparținând patrimoniului mobil. Activitatea de atelier a fost îmbogățită prin programe de formare a tinerelor generații de absolvenți de studii universitare, dar și persoane din alte domenii. Rezultatul activității de formator este reprezentat de generații de restauratori bine pregătiți atât teoretic, cât și practic. Implicarea în formarea profesională a tinerilor a fost o preocupare constantă manifestată și prin activitate didactică universitară susținută la catedre de restaurare din București, Craiova, Pitești și Sibiu.
Activitatea de atelier a fost dublată de numeroase șantiere de restaurare iconostase, tâmplărie istorică, pictură murală din biserici de lemn, dar și pictură murală din biserici de zid în tehnicile al secco și al fresco. Doamna Postolache este autor și coordonator a numeroase proiecte de restaurare, rezultatele experienței sale concretizându-se în multiple articole de specialitate apărute în publicații de profil, dar și prezentări susținute în cadrul Simpozioanelor, Conferințelor naționale și internaționale.
Dana Postolache este membru fondator al filialei Artă Plastică Religioasă și Restaurare din cadrul UAP București, a făcut parte din Comisia de Componente Artistice și Comisia de Atestare ale Direcției Monumentelor – MCC –, iar din 2010 este membru al Uniunii Naționale a Restauratorilor de Monumente Istorice din România și al Asociației Art Conservation Support.
Atelier 5
Cercetarea referințelor arhitecturale, o etapă importantă în procesul de restaurare
Actualul curs propune prezentarea mai multor exemple unde, în lipsa unor documentații istorice, soluțiile de restaurare au ținut cont de caracteristicile unor tipologii arhitecturale din epocă. Sunt cazuri ale unor clădiri-monument sau numai clădiri vechi la care anumite elemente de arhitectură, de la volumetrii la plastică arhitecturală, au fost pierdute în decursul timpului și unde, în urma cercetărilor de arhivă, nu au fost găsite documente care să ateste situația originară. În lipsa acestor surse, cunoașterea stilurilor arhitecturale, a tipologiilor este foarte importantă și poate ajuta la găsirea unor soluții corecte de intervenție.
Lector: Cristina Woinaroski
Cristina Woinaroski, doctor arhitect, lucrează în București ca arhitect asociat în cadrul biroului Icon Studio de Arhitectură. Din 1996 este colaborator extern la Universitatea Națională de Arte București, ținând seminarele și apoi cursul de „Istoria arhitecturii sec. XIX–XX” la Facultatea de Istoria și Teoria Artei. A publicat, ca autor sau coordonator, mai multe lucrări, dintre care: Lotizarea și Parcul Ioanid din București (Simetria, 2007), Vila Constantin Câmpeanu, Reședința Ambasadorului Belgiei la București (Serviciul Public Federal – Belgia, 2013), Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european (Simetria, 2014), Un parcurs pe Dealul Mitropoliei și în împrejurimi (Simetria, 2021). Este coautor al mai multor proiecte de restaurare, consolidare pentru clădiri-monument sau clădiri aflate în zone protejate. Premii: Premiul anualei de arhitectură – 2014, Secțiunea carte, pentru Lotizarea și Parcul Ioanid din București în context european; Premiul anualei de arhitectură – 2022, Secțiunea patrimoniu, pentru lucrarea de restaurare Vila Constantin Bușilă, București.
Atelier 6
Între protecția patrimoniului și securitatea la incendiu
- scurt istoric al evoluției securității la incendiu;
- primele măsuri de securitate la incendiu în cadrul regulamentelor de construire ale orașelor începând cu secolul al XIX-lea. În paralel evoluează și conceptele de protecție a patrimoniului;
- evoluția tehnologică a sistemelor active de stingere a incendiului. Turnuri de pompieri și de apă;
- Studii de caz și exemple actuale din Europa și România;
- învățând din incidentele nefericite contemporane.
Lector: Raluca Zaharia
Raluca Zaharia, arhitect, Atelier RIDA SRL. Absolventă UAUIM (2010) și a studiilor postuniversitare de restaurare a monumentelor și siturilor istorice, UAUIM (2013). Membru al asociației ARCHÉ din 2013. Specialist atestat de Ministerul Culturii pentru elaborarea de studii și proiecte de intervenție pe monumente istorice (din 2019).
Atelier 7
Pictura murală, parte din ansamblul unui monument
- legătura structurală dintre pictura murală și zidării;
- intervenția de restaurare, degradări cauză/efect;
- reconstrucția monumentului: impactul vizual și tratamentul estetic al suprafețelor.
Studii de caz – Case: Viscri/Berthelot/Radu Voda/Romulus/Mincu; Edificii de cult: Ocnele Mari/Corbii de Piatră
Lector: Maria Dumbrăvician
dr. Maria Dumbrăvician este cadru didactic al Universității Naționale de Arte din București, departamentul de conservare-restaurare, doctor în Arte vizuale, cu activitate în domeniul conservării și restaurării picturilor murale și membru în comisii de specialitate ale Ministerului Culturii și Patrimoniului Național (CCMC). A luat parte la intervențiile de conservare de la numeroase monumente, ca asociat al companiei Pro Patrimonio SRL, precum Biserica Domnească (Curtea de Argeș), Biserica din Deal (Sighișoara), Biserica Doamnei (București), Biserica Mănăstirii Humor. Alături de partenerii săi, a colaborat la restaurarea fragmentelor extrase de la Biserica episcopală din Curtea de Argeș, Biserica Mănăstirii Văcărești și Cotroceni (în cadrul UNArte – București). Datorită experienței acumulate în domeniul conservării patrimoniului cultural, Maria Dumbrăvician a fost invitată să participe, alături de membri ai unor echipe internaționale, la lucrări de conservare-restaurare la monumente precum: Hagya Sophia (Istanbul), Martinskirche (Ludesch, Austria), Martinsturm (Bregenz, Austria), Gourna-Luxor (Egipt), Charleville Meziers (Franța), Levis (Feldkirch, Austria), Stift Rein (Graz, Austria), Ministerul de Finanțe (Viena, Austria). A colaborat ca membru în echipe de cercetare pentru proiectele naționale desfășurate de Centrul de Cercetare al UNArte – București și INOE – Măgurele.
În prezent, ca asociat al companiei Faber Studio, coordonează munca de restaurare și cercetare a tinerilor specialiști pe șantiere naționale și UNESCO: șantierul de conservare pictură murală de la Biserica Mănăstirii Tismana, jud. Gorj, și Biserica Mănăstirii Humor, jud Suceava.
Atelier 8
Lemnul în structura/construcția monumentelor istorice
- specii de lemn mai importante, folosite la monumente istorice din Transilvania;
- lemnul și umiditatea;
- relația dintre modul de prelucrare a lemnului și durabilitatea acestuia;
- structuri/construcții de lemn: șarpante, planșee, ziduri, învelitori, pardoseli, porți, clopotnițe, șure, hambare etc.;
- evoluție, intervenții în timp, tipuri de degradări și modalități de conservare-restaurare a acestora. Studii de caz.
Lector: Ferenc Mihály
Ferenc Mihály este specialist în domeniul restaurării lemn și pictură pe lemn.
După absolvirea studiilor la Universitatea Transilvania din Braşov şi Academia de Artă din Budapesta, timp de 15 ani a fost angajat al Centrului Național de Restaurare din Ungaria, centru în cadrul căruia a participat la proiectul de inventariere a picturilor murale și a mobilierului de lemn pictat în Bazinul Carpatic. Începând din 1996, în cadrul unui atelier de restaurare, desfăşoară activități de cercetare, conservare şi restaurare în monumentele istorice din Transilvania.
Atelier 9
Tâmplării
- evoluția meșteșugurilor legate de prelucrarea lemnului, în Transilvania;
- mobilier de epocă la monumente istorice;
- tipuri de mobilier: lăzi, strane, mese, dulapuri etc.;
- uși și ferestre;
- evoluție, intervenții în timp, tipuri de degradări și modalități de conservare-restaurare a acestora;
- dificultăți care apar la păstrarea acestora în cadrul restaurării monumentelor istorice. Studii de caz.
Lector: Ferenc Mihály
Atelier 10
Umiditatea patologică a zidăriilor istorice (2)
- comportarea materialelor în raport cu apa: capilaritatea; absorbția și uscarea;
- ascensiunea capilară a apei în zidării;
- tratamentul umidității din ascensiune capilară: bariere mecanice; bariere chimice şi fizico-chimice; sisteme de drenare, canale ventilate;
- procedee de uscare a zidăriilor și limitele lor: electroosmoza și sifoanele atmosferice.
Lector: Rodica Crișan
dr. Rodica Crișan este arhitect și profesor universitar la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, unde predă «reabilitare» de 30 de ani, fiind autorul primului curs universitar în domeniu introdus în anul universitar 1994–1995. Are un doctorat în arhitectură, cu tema Reabilitarea fondului locativ urban vechi. O metodă integrativă de evaluare, finalizat în1998.
Tot la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, a coordonat module didactice și a predat cursuri în cadrul unor programe de studii post-universitare în domeniul reabilitării. De asemenea, a susținut prelegeri ca profesor invitat în cadrul unor programe de studii doctorale și studii post-universitare în domeniul conservării patrimoniului, în România și în Italia.
În timp, a desfășurat o bogată activitate de cercetare în domeniul reabilitării, dedicată în principal arhitecturii istorice minore și locuirii urbane tradiționale din România extracarpatică, materialelor și tehnicilor de construcție tradiționale, degradării construcțiilor istorice (cu accent particular asupra umidității patologice a zidăriilor vechi), precum și teoriei reabilitării construcțiilor istorice. A participat la numeroase reuniuni științifice internaționale și naționale, unde a prezentat comunicări științifice.
Activitatea sa publicistică include 4 cărți în domeniul reabilitării construcțiilor istorice (între care o traducere din limba engleză), la care se adaugă numeroase contribuții la volume colective internaționale și naționale, precum și articole în periodice de specialitate românești.
Atelier 11
Intervenții structurale asupra construcțiilor istorice
- Principii și modalități de evaluare a construcțiilor istorice și de abordare a intervențiilor structurale asupra acestora.
- Prezentarea mai multor studii de caz, situații și exemple, cu detalierea modului de abordare a problemelor și interveniții.
Lector: Ștefan Geantă
Ștefan Geantă este inginer cu experiență în domeniul construcțiilor, cu specializare în proiectare – rezistență și expertize tehnice pentru construcții civile și industriale, dar și pentru restaurarea și protejarea patrimoniului construit. Verificator atestat în domeniul rezistenței mecanice și stabilității pentru construcții civile și industriale, precum și în domeniul restaurării monumentelor istorice
Atelier 12
Metode și tehnici de analiză și cercetare a structurii fațadelor clădirilor de patrimoniu. Tehnici și metode de restaurare
Studiul analizează structurile fațadelor construcțiilor și clădirilor, prin prisma evoluției tehnicilor de lucru și a materialelor folosite de-a lungul timpului la realizarea acestora.
Neavând pretenția prezentării unui studiu exhaustiv, analiza acestor tipologii de clădiri/construcții se va realiza în baza studiilor de caz întâlnite pe parcursul restaurărilor în care am fost implicat. Analiza tipologiilor constructive ale clădirilor analizate se va raporta la variabilele timp și spațiu în următorul mod: o clasificare temporală plecând de la structura criteriului vechimii, raportarea la spațiu fiind reprezentată de partea actualului teritoriu al României, anume ariile geografice reprezentate de Țara Românească și Moldova.
Lector: George Bogdan Teodorescu
George Bogdan Teodorescu este arhitect cu experiență în proiectarea și consultanța tehnică pentru lucrări de arhitectură și restaurare, în special în domeniul protejării patrimoniului cultural, ocupându-se, de asemenea, cu managementul proiectelor și evaluarea cererilor de finanțare pentru programe de restaurare. De asemenea, a activat ca evaluator pentru proiecte de restaurare și pentru cereri de finanțare, având o contribuție semnificativă la protejarea și conservarea patrimoniului cultural național.
Dintre lucrările efectuate în domeniul protejării, conservării și restaurării monumentelor istorice, amintim: Cercul Militar Constanța, Sediul Tribunalului Sibiu, Mănăstirea Radu Vodă – București, Ansamblul Monumental Curtea Domnească – Târgoviște, Fostul Penitenciar – Rm. Sărat, Mănăstirea Antim – București, Castelul Brukenthal – Avrig, Mănăstirea Brebu (comuna Brebu) – jud. Prahova, Mănăstirea Căldărușani (comuna Gruiu) – jud. Ilfov, Mănăstirea Putna (comuna Putna) – jud. Suceava, GRAND HOTEL DU BOULEVARD – București, Casa Brănișteanu (azi Cercul Militar) – Român, Palat Administrativ – Dolj, Muzeul Naţional al Hărţilor și Cărţii Vechi – București, ș.a.
Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumentele istorice,
proiect inițiat de Art Conservation Support;
proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
Parteneri proiect: Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia: Departamentul de Istorie, Arheologie și Patrimoniu (DIAP), Universitatea Națională de Arte din București: Secția de conservare-restaurare opere de artă, Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca.
