dr. ing. chimist Márta Guttmann
În interioarele istorice care adăpostesc componente artistice sau bunuri culturale semnificative, cunoașterea condițiilor de microclimat optime pentru conservarea acestora este esențială – restauratorii sunt cei în măsură să furnizeze aceste informații.
O bună restaurare a unui monument istoric înseamnă și faptul că interiorul acestora asigură condiții de microclimat corespunzătoare (umiditate relativă a aerului – UR, temperatură – T) pentru valorile de patrimoniu (componente artistice, obiecte) din monument.
O bună etanșare a spațiului interior reduce semnificativ influența condițiilor exterioare de climat asupra microclimatului din interior.
UR din interior poate fi controlată prin modificarea temperaturii (UR scade cu creșterea T, și invers) sau prin modificarea umidității absolute (UR crește cu creșterea Ua, și invers).
Dacă cunoaștem T și UR în exterior și în interior, putem alege momentul optim pentru aerisire.
Tabelul agresorilor după, de Guichen, Gael – Articole selectate din literatura de specialitate internaţională, Editura ASTRA MUSEUM, Sibiu, 2009, p. 10.
Cei zece agenți de degradare, definiți de CCI – Institutul Canadian de Conservare, sunt: 1
1. forţele fizice;
2. hoţii şi vandalii;
3. focul;
4. apa;
5. biodăunătorii;
6. poluanţii şi contaminanţii;
7. lumina;
8. temperatura inadecvată;
9. umiditatea relativă inadecvată;
10. disocierea.
Umiditatea relativă = procentul de vapori de apă din aer, la o temperatură dată:
Valori adecvate ale umidității relative a aerului și ale temperaturii: 2
• UR 40-60%fluctuații mai mici de ±10%/zi – potrivit pentru majoritate colecțiilor de bunuri culturale;
• T 16-25°C, stabilă (cu cât mai scăzut, cu atât mai bine).
Valorile inadecvatede UR (prea mici, prea mari, cu fluctuații semnificative):
Obiectele stabilesc un echilibru cu UR a mediului, absorbind sau eliminând apă.
Conținutul de umiditate al lemnului la 20°C:
• UR 30% → aprox. 6% apă;
• UR 50% → aprox. 9% apă;
• UR 90% → peste 20% apă.
Timpul de răspuns – depinde în primul rând de grosimea obiectului (organic):
• obiectele subțiri (aprox. 1 mm), expuse la aer pe toată suprafața, documente, textile → câteva minute;
• obiectele din lemn fără peliculă protectoare, cu grosime de aprox. 1 cm, o carte expusă, un teanc de hârtie → aprox. o zi;
• obiectele voluminoase din lemn, peliculizate (lac, pictură, furnir), cărți pe raft → săptămâni sau luni.
UR prea mică – sub 35%:
Materialele organice se contractă, devin uscate, rigide și fragile. UR sub 25% poate duce la degradări ireversibile! Sărurile cristalizează la suprafață și în porii materialelor anorganice (eflorescențe, tensiuni).
UR prea mare – peste 75%:
Materialele organice se umflă, conținutul lor crescut de umiditate accelerează degradarea chimică și biologică (mucegăire, insecte). Sărurile se dizolvă și migrează în porii materialelor anorganice, ruginesc metalele.
Fluctuații mari, peste ±10%, în timp scurt:
Materialele organice se deformează, crapă, se rup; furnirul, pergamentul sau hârtia devin ondulate; stratul de pictură se desprinde. Materialele anorganice devin pulverulente din cauza ciclurilor repetate de dizolvare-cristalizare a sărurilor solubile.
© CCI – Stefan Michalski
Surse pentru creșterea Ua
A. drenare superficială;
B. drenarea solului;
C. apă pluvială;
• vapori de apă expirați de vizitatori;
• apă utilizată pentru curățenie;
• defecțiuni la sistemul de alimentare cu apă a clădirii.
Factori care influențează Us (dependentă de T)
D. pod/mansardă cu temperaturi ridicate;
E. pereți exteriori;
F. sisteme de încălzire;
Subsol cu temperaturi scăzute.
Dezumidificator prin absorbție Munters AB © 3
Note:
- https://www.canada.ca/en/conservation-institute/services/agents-deterioration.html ↩︎
- Bickersteth, J. (2016) IIC and ICOM-CC 2014 Declaration on environmental guidelines, Studies in Conservation, 61:sup1, 12-17 ↩︎
- ↩︎
Bibliografie selectivă (toate paginile web au fost accesate la data de 15 apr. 2025):
• Prezentarea principalilor zece agenți de degradare:
https://www.canada.ca/en/conservation-institute/services/agents-deterioration.html
• Recomandări internaționale pentru condițiile optime de microclimat: Julian Bickersteth (2016) IIC and ICOM-CC 2014 Declaration on environmental guidelines, Studies in Conservation, 61: sup 1, 12-17 sau
https://www.iiconservation.org/sites/default/files/static/6972-2014-iic-icom-cc-environmental-guidelines.pdf
• Actul normativ care conține recomandările microclimtice în vigoare în România: HOTĂRÂRE nr. 1546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215236
• Guttmann, Márta (ed.) (2009) Tendinţe în Conservarea Preventivă – Articole selectate din literatura de specialitate internaţională, Editura ASTRA MUSEUM, Sibiu,
• https://conservarepreventiva.wordpress.com/wp-content/uploads/2020/03/cp.pdf
• Padfield, Tim Conservation Physics https://www.conservationphysics.org/
• Larsen, Poul Klenz (2023) Sustainable museum storage building with low energy consumption: three models from Denmark. Riksantikvarieämbetet,
• https://www.diva-portal.org/smash/get/diva2:1752684/FULLTEXT01.pdf
• Camuffo, Dario et al. (2006) Church Heating and Preservation of the Cultural Heritage: A Practical Guide to the Pros and Cons of the Various Heating Systems. Milano: Electa
• Mihály, Ferenc; Guttmann, Márta (2012) The Umling painter-carpenter workshop in Transylvania. In: Contributions to the Vienna Congress 2012, supplement to Studies in Conservation, p. 199-207
* Sursa foto: Márta Guttmann
* Informații extrase de Crina Ungureanu din atelierul 2 – Conservarea preventivă și materiale utilizate în procesul de conservare-restaurare a monumentelor istorice, atelier susținut de dr. ing. chimist Márta Guttmann în cadrul modulului de ateliere online RAC2025, Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumentele istorice, proiect inițiat de Art Conservation Support și susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
* Aceste informații sunt completate de articolul Conservarea preventivă în interioarele istorice (II) – Temperatura inadecvată
