dr. ing. chimist Márta Guttmann
* Aceste informații vin în completarea articolului Conservarea preventivă în interioarele istorice (I) – Umiditatea relativă inadecvată
În interioarele istorice care adăpostesc componente artistice sau bunuri culturale semnificative, cunoașterea condițiilor de microclimat optime pentru conservarea acestora este esențială – restauratorii sunt cei în măsură să furnizeze aceste informații.
O bună restaurare a unui monument istoric înseamnă și faptul că interiorul acestora asigură condiții de microclimat corespunzătoare (umiditate relativă a aerului – UR, temperatură – T) pentru valorile de patrimoniu (componente artistice, obiecte) din monument.
O bună etanșare a spațiului interior reduce semnificativ influența condițiilor exterioare de climat asupra microclimatului din interior.
Temperatura:
• influențează sensibil UR;
• viteza reacțiilor chimice(degradare, îmbătrânire) crește cu T.
Termohigrografe digitale (data logger):
- trebui să fie de bună calitate;
- necesită întreținere și calibrare periodică;
- senzoricutransmiterea datelorîn timp real (unde radio,sistemwireless);
- auposibilitatea unor setări de avertizare.
Înregistrările trebuie făcute în mai mult puncte din spațiul interior – microclimate locale!
Viteza relativă a reacțiilor datorate apei
Diagrama Sebera arată efectul combinat al T și UR asupra vitezei relative a reacției de hidroliză1
Regulă empirică: la o creștere cu 5°C a temperaturii, viteza proceselor de degradare datorate apeise dublează și invers!
Depozitarea la temperaturi mai joase, prelungește durata de viață a materialelor.
Dacă se reduce temperatura de la 20°C la 9°C(la UR 50%):
• viteza reacțiilor de degradare datorate apei va fi de cinci ori mai mică;
• durata de viață aobiectului va fi de cinci ori mai mare!
Controlul UR prin modificarea cantității de vapori de apă (Ua)
Obiectele mai vulnerabile se pot izola în vitrine, dulapuri, cutii, pungi de polietilenă, etc (microclimat local). Includerea unui obiect reduce de 10 ori efectul fluctuațiilor exterioare de UR asupra obiectului izolat. Astfel, pentru întreg spațiul putem impune condiții mai permisive pentru UR și T, respectiv fluctuațiile acestora, ceea ce se poate realiza cu un consum de energie mai redus.
Climatizarea pasivă – asigurarea unui microclimat optim prin metode constructive, instalații simple, cu un consum de energie cât mai redus, permițând o schimbare lentă, sezonieră a T, corelată permanent cu o UR adecvată.
• izolare termică foarte bună spre exterior;
• un schimb redus de aer cu exteriorul (0,05 volume/oră), ventilație redusă;
• pereți cu o bună capacitate de absorbție a vaporilor de apă (reduc fluctuațiile interioare de UR);
• fără izolare termică a pardoselii la nivelul solului (utilizarea inerției termice a solului);
• acces prin spații tampon în spațiile care dețin patrimoniu;
• evitarea/reducere încălzirii în interiorul spațiului, luarea în calcul a fluxului de căldură din spațiile adiacente încălzite;
• ajustarea UR inadecvate prin metode cât mai simple (dezumidificare, încălzire de conservare);
• izolarea obiectelor sensibile în microclimate locale.
Încălzirea bisericilor este o cerință impusă de confortul uman. Componentele istorice din interiorul bisericilor suferă degradări semnificative!
Proiectului european Friendly Heating (EVK4-CT.2001-00067)
Trei abordări posibile:
• nu se introduce încălzire;
• încălzire doar pentru reglarea UR (Conservation Heating);
• încălzire pentru confortul uman.
Soluția optimă – încălzirea locală, ocazională, corect proiectată, ideală pentru confortul uman, dar care nu afectează sensibil microclimatul întregului interior, deci asigură condiții stabile pentru bunurile culturale din interior.
Eficiența se confirmă prin monitorizare!
Camuffo, Darioet al. (2006) Church Heatingand Preservationof the Cultural Heritage: A Practical Guide to the Prosand Consof theVariousHeatingSystems. Milano: Electa
Concluzii:
• Intervențiile de restaurare ale monumentului să nu modifice sensibil microclimatul istoric și să asigure un microclimat corespunzător și stabil pentru majoritate bunurilor culturale din interior.
• Condițiile de microclimat trebuie monitorizate, atât înainte cât și după intervenția de restaurare.
• Restauratorii sunt cei în măsură să specifice sensibilitatea și cerințele specifice / individuale de microclimat pentru bunurile culturale din interioarele istorice.
• Pentru obiectele mai sensibilese vor asigura microclimate locale.
• La stabilirea condițiilor optime de microclimat (UR, T) nu trebuie să conteze doar confortul uman.
• Temperaturile scăzute (corelate cu UR) cresc durata de viață a bunurilor culturale.
Metodele de climatizare pasivă, care asigură un microclimat corespunzător preponderent prin măsuri constructive, completate cu echipamente simple, ușor de reglat și întreținut, și un consum de energie redus are beneficii majore:
• Asigură un microclimat relativ bun și cu ocazia unor defecțiuni tehnice sau limitări în alimentarea cu energie.
• Reduce semnificativ costurile de utilizare și poluarea mediului.
Implicarea în echipa de proiectare a unor specialiști în conservare poate avea beneficii semnificative.
Bibliografie selectivă (toate paginile web au fost accesate la data de 15 apr. 2025):
• Prezentarea principalilor zece agenți de degradare:
https://www.canada.ca/en/conservation-institute/services/agents-deterioration.html
• Recomandări internaționale pentru condițiile optime de microclimat: Julian Bickersteth (2016) IIC and ICOM-CC 2014 Declaration on environmental guidelines, Studies in Conservation, 61: sup 1, 12-17 sau
https://www.iiconservation.org/sites/default/files/static/6972-2014-iic-icom-cc-environmental-guidelines.pdf
• Actul normativ care conține recomandările microclimtice în vigoare în România: HOTĂRÂRE nr. 1546 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Normelor de conservare şi restaurare a bunurilor culturale mobile clasate https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocumentAfis/215236
• Guttmann, Márta (ed.) (2009) Tendinţe în Conservarea Preventivă – Articole selectate din literatura de specialitate internaţională, Editura ASTRA MUSEUM, Sibiu,
• https://conservarepreventiva.wordpress.com/wp-content/uploads/2020/03/cp.pdf
• Padfield, Tim Conservation Physics https://www.conservationphysics.org/
• Larsen, Poul Klenz (2023) Sustainable museum storage building with low energy consumption: three models from Denmark. Riksantikvarieämbetet,
• https://www.diva-portal.org/smash/get/diva2:1752684/FULLTEXT01.pdf
• Camuffo, Dario et al. (2006) Church Heating and Preservation of the Cultural Heritage: A Practical Guide to the Pros and Cons of the Various Heating Systems. Milano: Electa
• Mihály, Ferenc; Guttmann, Márta (2012) The Umling painter-carpenter workshop in Transylvania. In: Contributions to the Vienna Congress 2012, supplement to Studies in Conservation, p. 199-207
* Sursa foto: Márta Guttmann
* Informații extrase de Crina Ungureanu din atelierul 2 – Conservarea preventivă și materiale utilizate în procesul de conservare-restaurare a monumentelor istorice, atelier susținut de dr. ing. chimist Márta Guttmann în cadrul modulului de ateliere online RAC2025, Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumentele istorice, proiect inițiat de Art Conservation Support și susținut de Ordinul Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
- Padfield, Tim ConservationPhysicshttps://www.conservationphysics.org/ ↩︎
