De la casele tradiționale, modeste dar reprezentative, până la monumentele istorice de valoare recunoscută la cel mai înalt nivel, fiecare construcție istorică are nevoie de monitorizare și întreținere curentă. Scopul este de a elimina cauzele care pot duce la degradări sau la pierderea unor părți ale ansamblului. Monitorizarea trebuie realizată periodic, cel puțin o dată pe an, dar și după anumite evenimente majore, precum ploile torențiale, furtunile sau cutremurele, indiferent dacă monumentul a trecut sau nu printr-un proces de conservare-restaurare.
Numărul al XIV-lea din Caietele restaurării reunește 13 articole care sintetizează contribuțiile a 18 specialiști: restauratori, arhitecți, istorici de artă, urbaniști și ingineri. Fiecare articol abordează aspecte legate de monitorizare sau prezintă studii de caz privind intervenții specifice de conservare-restaurare, cercetarea materialelor și analize detaliate ale operelor de artă, toate acestea contribuind la o mai bună conservare a patrimoniului cultural material.
Monitorizarea și întreținerea pot fi realizate, până la un anumit nivel, chiar de către proprietarii sau administratorii monumentelor, implicarea acestora fiind esențială. Costurile de întreținere sunt considerabil mai reduse decât cele ale unor intervenții ample de restaurare, iar degradările apărute în timp pot conduce la pierderi ireversibile ale materiei originare.
Pentru a veni în sprijinul deținătorilor de case istorice, în cadrul proiectului „Relația dintre arhitectură și componentele artistice, la monumentele istorice” am pregătit o serie de materiale video, care vor fi distribuite în primăvara anului 2026 pe caietelerestaurarii.ro și pe canalul YouTube Patrimonescu.
Să avem grijă de patrimoniul cultural! Ne reprezintă atât prin existența sa, cât și prin starea sa de conservare.
Cuprins:
- Patrimoniul construit neclasat. Urbanismul istoric, instrument de identificare și monitorizare, Ramona Ungureanu, Alina Marinescu (pp. 10-33)
- Orașul din cetate: mentenanța și revitalizarea Cetății Alba Carolina, Laura Sabău-Tătar, Çağatay Tuna Özüdoğru (pp. 34-55)
- Valoarea de utilizare a patrimoniului construit. Secolele XIX–XX, Ioan Darida (pp. 56-67)
- Intervenții de restaurare, refacere și protecție a structurilor din beton și beton armat, Rareș Brădeanu (pp. 68-95)
- Restaurarea picturilor murale de la Gura Motrului. Observaţii finale, Elena Murariu (pp. 96-133)
- Intervenții in extremis. Extragerea fragmentelor de pictură murală din incinta Mănăstirii Tismana și transpunerea acestora pe noi suporturi, Laura Hangiu, Ioana Olteanu, Maria Dumbrăvician, Sebastian Burlănescu (pp. 134-161)
- Biserici săsești din Nordul Transilvaniei în pericol de prăbușire, Eszter Kiss, (pp. 162-181)
- Cercetări privind restaurarea şi monitorizarea monumentelor bucovinene, 1910–1914, Ileana Maria Kisilewicz (pp. 182-207)
- Reversibilitatea și lizibilitatea intervențiilor de restaurare. Studii de caz: Cană. Lacrimariu. Candelă. Cupă-bol, Oana Mari Solomon (pp. 208-221)
- Aspecte privind restaurarea şi conservarea unor lucrări de artă persană şi otomană din colecţia Muzeului Naţional de Artă al României, Andreia Maria Teodorescu (pp. 222-233)
- Între utilitar și artistic. Sobele bisericii „Sfântul Silvestru” din București, Ana Bârcă (pp.234-245)
- Restauratorul și istoricul de artă: un dialog, Tereza Sinigalia (pp. 246-263)
- Restituiri iconografice și epigrafice la biserica medievală din Suseni‑Colţ, județul Hunedoara, Dragoș Gh. Năstăsoiu (pp. 264-305)
Cartea a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
Parteneri:
Patrimonescu.ro, Universitatea de Artă și Design din Cluj Napoca, Universitatea Națională de Arte din București, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, CERECS Art, DANART Restaurări.
