Tereza Sinigalia
Articolul are două părți. Începe cu câteva informaţii privind începuturile școlii moderne de restaurare a picturii murale în România, în 1971, grație inițiativei regretatului profesor Vasile Drăguț și cu asistența unor specialiști de la Istituto Centrale del Restauro din Roma. La acea vreme, a fost organizat un şantier-pilot la biserica Mănăstirii Humor din Nordul Moldovei, a cărui activitate s-a desfăşurat timp de doi ani. Au participat studenți de la Departamentul de Pictură Murală al Institutului de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu” din București, alături de unii restauratori care lucrau deja în domeniu. Li s-a alăturat și o echipă de tineri istorici de artă. Astfel, s-au format mai mulţi restauratori, activi și astăzi, care, la rândul lor, au devenit formatorii generațiilor de azi.
A doua parte a articolului a fost dedicată unei analize succinte a unui caz emblematic: restaurarea picturilor murale interioare ale Bisericii Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din satul Arbore.
Şantierul a început cu analiza stării extrem de precare de conservare a picturilor: depuneri masive de praf, materii grase, fungi, atac biologic, însoțite de desprinderi ale stratului pictural. Restaurarea a început cu picturile din pronaos, care prezintă o iconografie excepțională, și a continuat cu naosul, boltit în stil moldovenesc, sfârşindu-se cu absida altarului. Rezultatele curățării au fost surprinzătoare, mai ales în ceea ce privește iconografia. Articolul menționează doar câteva teme din programul iconografic care au fost puse în evidenţă de restauratori.
M-am alăturat echipei de restauratori de pictură murală şi pe alte şantiere. Am ajuns la o concluzie inedită: Odată cu stabilizarea stratului pictural și după curățare, ne aflăm în faţa a ceea ce a mai rămas din original, fapt care îi dovedește autenticitatea, iar de aici înainte trebuie să înceapă analiza istoricului de artă. Prezentarea estetică este opera restauratorului. Atunci când acesta și-a terminat treaba, a mea – ca istoric de artă – abia începe.
The Restorer and the Art Historian: A Dialogue
The article has two parts. It starts with some information on the beginnings in 1971 of the modern school of mural-painting restoration in Romania, thanks to the initiative of the late professor Vasile Drăguț and with the assistance of specialists from the Istituto Centrale del Restauro in Rome. At that time, a pilot restoration site was organized at the church of Humor Monastery in Northern Moldova, which lasted for two years. Students from the Mural Painting Department of „Nicolae Grigorescu” Institute of Fine Arts in Bucharest participated, along with some restorers who were already working in the field. They were joined by a team of young art historians. Thus, several restorers were trained, still active today, who, in turn, became teachers of today’s generations.
The second part of the article is dedicated to a brief analysis of an emblematic case: the restoration of the interior murals of the Church of the Beheading of Saint John the Baptist in Arbore village.
The restoration site began with the examination of the paintings’ very poor state of conservation: thick layers of dust, sooth, fungi, biological deterioration, accompanied by detachments of the painting layer. The restoration began with the paintings in the narthex, which present an exceptional iconography, and continued in the nave which is vaulted in Moldavian style, ending with the murals in the sanctuary’s apse. The results of the cleaning phase were surprising, especially in terms of iconography. The article mentions only several themes from the iconographic program which were recovered by the restorers.
I joined the team of mural-painting restorers on other restoration sites, too. I came thus to a unique conclusion: Once the paint layer was stabilized and cleaned, we are faced with what remains of the original, which proves its authenticity, and from there on the analysis of the art historian must begin. The aesthetic presentation is the restorer’s work. When s/he has finished her/his work, mine – as an art historian – is just beginning.
Autor:
Tereza Sinigalia, prof. univ. dr., Doctor Honoris Causa, cercetător științific gradul I, expert atestat de Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, a condus sectorul de Artă Medievală al Institutului de Istoria Artei „George Oprescu” al Academiei Române, a fost director al Direcției Monumentelor Istorice din cadrul Ministerului Culturii și Cultelor și consilier personal al ministrului Culturii, director general al Institutului Național al Monumentelor Istorice (INMI) și profesor universitar. Din 2007 este coordonator de doctorat la Universitatea „George Enescu” din Iași, evaluator CNCSIS și referent oficial susţinere publică Teze de doctorat la universitățile de profil din București și din țară.
Caietele restaurării 2025, pp. 246-263
Cartea a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
