București, 2025
După doi ani de cercetare în arhive și pe teren, după studiu și sintetizări complexe, cartea „Parcelarea Călărași de la Bariera Vergului. Străzi cu nume de arhitecți și ingineri” a văzut lumina tiparului la Editura ACS.
Autoarele, Ruxandra Nemțeanu și Irina Nemțeanu, arhitecte implicate în conservarea și restaurarea patrimoniului contruit, ne prezintă un studiu detaliat al parcelării într-un amplu volum de 376 de pagini. De la configurarea parcelării la începutul secolului trecut, la detalii de organizare a administrațiilor competente și împroprietărirea viitorilor locuitori; de la personalitățile relevante care au contribuit la construirea parcelării, la modul cum a fost privit ansamblul și detaliile punerii în practică; dar și cu informații desprinse din realitate: cum cei ce au trudit și au făcut credite pentru casele lor, au ajuns să fie alungați din propriul spațiu pentru a face loc chiriașilor impuși de stat în timpul regimului comunist; toate și multe altele pot fi descoperite în paginile acestei cărți.
Cartea este împărțită în 3 părți, fiecare cuprinzând informații specifice.
In partea I, „Bariera Vergului și periferia bucureșteană”, aflăm despre modelele urbanisticii europene și situația capitalei, despre Casa Lucrărilor Orașului și Parcelarea Călărași, despre cum s-au făcut împroprietăririle, dar parcurgem și „Repere în timp” în care sunt specificate atât dotările parcelării, cât și personalitățile relevante în construirea parcelării.
În cea de-a doua parte, „Formă și Fond”, suprațata parcelării este analizată insulă cu insulă, apoi fiecare lot în parte, prezentând cu date culese din arhive arhitecții, constructorii, inginerii implicați, avizele de construire și evoluția până la starea actuală a fiecărei case.
Partea a III-a se referă la „Mitul locuinței frumoase, sănătoase și economice” și la “Pericolul demolării și perspectivele post 1990” în care se prezintă varietățile tipologice în Parcelarea Călărași, arhitecții implicați, și informații culese de la locuitori de mai multe generații în parcelare.
Cartea cuprinde si o anexă amplă în care sunt notate sub formă de tabel „Loturile parcelării și cronologia împroprietăririlor și edificărilor”, precum și planuri ale parcelării în diferite etape.
„În anii ’20 ai secolului trecut, la marginea estică a Bucureștiului, în apropierea Barierei Vergului, lua naștere Parcelarea Călărași – o expresie a viziunii Primăriei Bucureștilor asupra urbanizării noilor periferii și un răspuns la nevoia de locuințe.
Cartea urmărește evoluția acestei parcelări – de la conceperea și dezvoltarea ei, la formele urbane și arhitectura caselor și edificiilor, până la percepțiile contemporane asupra cartierului. Cele șaptesprezece insule urbane au fost individualizate prin anumite loturi, alese în funcție de identificarea și reperarea autorizațiilor de construire în arhive, pentru a oferi o imagine de detaliu în definirea ansamblului. Acest parcurs sugerează atmosfera timpurilor de edificare ale parcelării, precum și o legătură intrinsecă între oameni și clădiri, urmărită minuțios.
Să construiești astăzi înseamnă să continui povestea locului, fără să-i rupi firul. Pentru acest lucru, este nevoie de afecțiune pentru loc și responsabilitate. Din această dualitate se naște grija autentică pentru patrimoniul construit, scopul acestui volum.”Ruxandra Nemțeanu, Irina Nemțeanu
„Conform unei viziuni contemporane asupra locuirii durabile și a rolului acțiunilor de patrimoniu (material și imaterial), arhitectele Ruxandra Nemțeanu și Irina Nemțeanu au dus la bun sfârșit două acțiuni de protecție, pe de o parte a construitului și pe de altă parte a locuitorului și locuirii a ceea ce e construit. Au alcătuit, pe de o parte, un studiu documentat istoric privind semnificația culturală și clasarea de urgență a stabilimentelor istorice Gomoiu și pe de altă parte, au întreprins un demers de istorie orală și antropologie urbană în cartierul–parcelare Călărași. Pentru realizarea celei de-a doua cercetări patrimoniale, cea privind patrimoniul viu al unei locuiri, ele au folosit cea mai firească unealtă ce poate justifica statul de vorbă, și anume statutul de vecin. Poveștile vecinilor încheagă, din vorbă-n vorbă, o relatare sugestivă a unui mod de locuire durabilă în Bucureștii care persistă.”
Paul Drogeanu
“Parcelarea Călărași de la Bariera Vergului. Străzi cu nume de arhitecți și ingineri”, proiect susținut de Ordinul Arhitecților din România prin Timbrul de Arhitectură.
Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Proiectul nu reprezintă .n mod necesar poziţia Administrației Fondului Cultural Național. AFCN nu este responsabilă de conținutul proiectului sau de modul .n care rezultatele proiectului pot fi folosite. Acestea sunt în întregime responsabilitatea beneficiarului finanțării.
Parteneri proiect: Ruxandra Nemțeanu Birou Arhitectură, ArtGlas, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Patrimonescu.ro
