Laura Sabău-Tătar, Çağatay Tuna Özüdoğru
Articolul prezintă noțiunea de patrimoniu neclasat ca parte a patrimoniului cultural, cu o importanță deosebită în păstrarea diversității culturale a diferitelor comunități din România. Subiectul este abordat din perspectiva urbanismului istoric, domeniul de activitate al autorilor.
După introducerea care stabilește contextul actual din domeniul patrimoniului construit, articolul este organizat în trei părți (I. Patrimoniul construit „oficial/neoficial”, II. Urbanismul istoric, instrument de identificare și monitorizare a patrimoniului neclasat, III. Studiu de caz) în care sunt tratate aspecte legislative, definiții ale noțiunilor-cheie, sunt prezentate instrumente de identificare și monitorizare a patrimoniului neclasat și este expus un studiu de caz (comuna Șoarș, județul Brașov). Acesta este relevant pentru a ilustra rezultatele procesului de monitorizare urbanistică asupra fondului construit, precum și pentru a atrage atenția asupra impactului negativ al dispariției masive a patrimoniului vernacular, asupra structurii așezărilor și a modului tradițional de locuire.
În final, sunt expuse măsuri care ar putea contribui la conservarea și protejarea acestei categorii de patrimoniu cultural, cel neclasat.
The city within the citadel: maintenance and revitalization of the Alba Carolina Citadel
The article documents the process of restoration, revitalization, and maintenance of the Alba Carolina Citadel, the largest fortified ensemble in Romania. Following the completion of extensive works between 2011 and 2013, the fortress was made accessible and restored for cultural and tourism purposes. While many interventions have brought improvements, major dysfunctions persist: the deterioration of walls and artistic components, the lack of residential function, the isolation of valuable buildings and sites, and the pressure of vehicular traffic within the fortress.
The study highlights the need for continuous maintenance work and a coherent strategy to support the functionality of existing spaces. Recent examples of interventions include the development of previously inaccessible external ditches and the rehabilitation of one wing of the Palace of the Princes of Transylvania.
The authors highlight the dysfunctions present at the level of the bastioned fortress, the revitalization actions, the importance of landscape arrangements and the controlled use of vegetation so as not to affect the readability and structure of the historical material. „The city within the citadel”, meaning the urban core in which the historical space is actively integrated into the life of the city through cultural, educational, religious, commercial, and touristic functions, continues its development within the walls of the bastioned fortification of Alba Iulia.
Autori:
Laura Sabău-Tătar, arhitect, absolventă a masterului „Cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului istoric” în cadrul UAB, cofondator al firmei de arhitectură S.C. KULE ARHITECTURA S.R.L. care activează în domeniul restaurării și punerii în valoare a monumentelor istorice, având în portofoliu proiecte precum: „Consolidare, restaurare și punere în valoarea a ansamblului Bisericii Evanghelice Fortificate Drăușeni”, „Reconversia și refuncționalizarea zonei de șanț exterior est – cetatea Alba Carolina”, „Restaurare, conservare și punere în valoare Rotonda din Municipiul Orăștie”.
Çağatay Tuna Özüdoğru, arhitect, cofondator al firmei de arhitectură S.C. KULE ARHITECTURA S.R.L., absolvent al masterului „Cercetarea, conservarea și valorificarea patrimoniului istoric” în cadrul UAB, autorul activează în firma cu vastă experiență în restaurarea monumentelor istorice: S.C. GENERAL GAME S.R.L., având în portofoliu lucrări de execuție precum: „Restaurare, consolidare și conservare Cetatea Orăștiei”.
Caietele restaurării 2025, pp. 33-55
Cartea a apărut cu sprijinul Ordinului Arhitecților din România din Timbrul de arhitectură.
