Aspecte privind constituirea fondului de manuscrise și starea de conservare
.
Mănăstirea Dragomirna este ctitorie de început de secol XVII a mitropolitului Anastasie Crimca și a boierilor Luca şi Simeon Stroici. Încă de la întemeierea mănăstirii, sub îndrumarea Mitropolitului Anastasie, la Dragomirna și‑a desfășurat activitatea o Școală de caligrafi și miniaturiști.
Alături de puținele manuscrise miniate rămase de la acest scriptoriu, care sunt expuse în muzeu, mănăstirea deține și o colecție de manuscrise aflată în depozitul de carte veche (majoritatea provin de la bisericile și mănăstirile din Bucovina). Colecția de manuscrise, de secol XIV‑XIX, este bogată și valoroasă datorită conținutului, dar și vechimii. În scopul păstrării și transmiterii acestui patrimoniu documentar generațiilor viitoare, studiul de față are în vedere starea de conservare a colecției. Lucrarea redă câteva aspecte privind constituirea fondului de manuscrise, caracteristicile microclimatului din cadrul depozitului de carte veche și câteva tipuri de degradări întâlnite mai frecvent.
Autor:
Angelica Ancuța Ștefan (Monahia Agnia) – Restaurator carte, Mănăstirea Dragomirna
Caietele restaurării 2017, pp. 264-279